17 Mai 2012

200 de ani de la raptul Basarabiei din trupul Moldovei medievale de către Imperiul Rus reprezintă unul dintre cele mai triste evenimente din istoria noastră. Două imperii hrăpăreţe, dornice de a cuceri şi a subjuga noi teritorii – Imperiul Otoman şi Imperiul Rus – au împărţit în mod barbar Moldova.

Despre toate durerile şi suferinţele, de care a avut parte Basarabia pe parcursul celor 200 de ani de ocupaţie rusească, duminică, 12 mai, s-a vorbit în cadrul unei întruniri organizate în faţa Casei de Cultură din s. Cotiujenii Mari (în imagine).

Perioada de la 1812 încoace a reprezentat o etapă foarte dureroasă ...

17 Mai 2012

Odată cu venirea trupelor ruseşti, teritoriul din dreapta Prutului a fost cuprins de o pandemie, provocată de măsurile incoerente ale autorităţilor comuniste. Ajunşi în martie 1944 în Basarabia, reprezentanţii sovietici, în procesul de pregătire a operaţiunii Iaşi-Chişinău, au evacuat un număr mare de sate pe o distanţă de până la 25 de km de linia frontului.

Cifre de speriat

Măsura a fost realizată în grabă, neorganizat, ceea ce a generat în aceste localităţi un val de boli epidemice: tifos exantematic şi febră tifoidă, dar şi boli venerice. Focare de infecţii au izbucnit şi în unele sate din regiunile Odesa ...

11 Mai 2012

Viaţa social-culturală şi politică din Rezina în anii 1812-1917 a fost determinată în totul de politica colonială promovată în Basarabia de administraţia ţaristă.

Învăţământul naţional a fost substituit cu cel rusesc

Sistemul de învăţământ exis-tent în Basarabia, după 1812, a fost marginalizat şi substituit cu cel rusesc. Pentru a putea înăbuşi conştiinţa naţională, autorităţile nu au deschis, după 1867, nicio şcoală cu predare în limba română. Din contra, căutau să le închidă şi pe cele existente. Aceste măsuri îi vizau numai pe moldoveni. Nemţilor, bulgarilor, grecilor, evreilor li se permitea să-şi deschidă şcoli naţionale. Drept rezultat, "dintr-o ...

19 Apr 2012

După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus situaţia şi condiţiile de viaţă ale basarabenilor se înrăutăţesc. Ştefan Ciobanu menţionează în monografia sa „Basarabia": „jafurile administraţiei ţariste sporeau din an în an şi dacă pe vremea dominaţiei otomanilor Moldova plătea turcilor 3 mln piaştri, apoi Rusiei basarabenii plăteau un tribut de 8 mln piaştri". Însuşi contele P.Kiseliov la 1816 recunoaşte că guvernatorul Basarabiei, generalul Harting „nu numai pradă averea, ci şi suge sângele nefericiţilor locuitori din acest ţinut" („Basarabia şi basarabenii", Chişinău, 1991, pag.165).

Pentru pămâtul primit de la moşierul Nicolae Rosseti Roznovanu (stăpânul moşiei Rezinei ...

05 Apr 2012

După anexarea Basarabiei la Rusia ţaristă, în această provincie românească a fost instaurat un regim sângeros de ocupaţie şi exploatare. Numărul populaţiei autohtone atingea, către 1813, 300.000 de suflete, iar în 1817 aici locuiau aproximativ 482 630 de oameni, dintre care 95% erau români moldoveni, iar 5% - populaţie străină (Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Chişinău, 1991, p. 197). Din 1812 a început o perioadă lungă de luptă pe viaţă şi pe moarte împotriva regimului ţarist de ocupaţie.

Chiar de la bun început românii basarabeni strigau la adunările lor „moarte bragagiilor!" („moarte ruşilor beţivi!"). Karl Marx scria ...

15 Mar 2012

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Moldova şi Ţara Românească s-au organizat şi au activat treptat instituţiile de învăţământ laic şi bisericeşti în limba română. Şcoala românească se orienta treptat spre cele mai mari succese ale învăţământului european. Însă în 1806–1812 totul a fost distrus, sfărâmat sub loviturile intervenţiei armatelor ruseşti în Principatele Dunărene. După 16 mai 1812 Basarabia a fost transformată treptat într-o gubernie rusească.

În Ţara Moldovei, de exemplu, a existat până în 1812 o bogată cultură intelectuală, o întreagă sistemă „de şcoli ce funcţionau regulat în ...

23 Feb 2012

În 1812 Basarabia a fost ocupată de Rusia ţaristă. Starea economică a regiunii dintre Prut şi Nistru era jalnică. Timp de şase ani de război armata rusă a jefuit populaţia băştinaşă. Administraţia ţaristă, coloniştii, toţi veneticii, după cum scrie Ion Costin, „s-au aruncat cu o lăcomie furioasă asupra acestui pământ, l-au secătuit, umplându-şi pungile şi sărăcind populaţia" (Ion Costin. Sub jug străin, Chişinău, 2011, p. 53).

Spre deosebire de economia României, aici, în Basarabia, s-au păstrat condiţiile de dezvoltare ale realităţilor feudale. Sistemul de şerbie s-a păstrat până în 1861, influenţând negativ dezvoltarea economică a ...

09 Feb 2012

Una din cele mai grave şi odioase crime pe care le-a săvârşit Rusia ţaristă în Basarabia după 1812 a fost colonizarea forţată a acestei regiuni cu populaţie eterogenă, străină intereselor naţionale a românilor basarabeni. Noi numim şi comparăm colonizarea cu fenomenul „tsunami", care distruge totul în calea lor. Unii istorici scriu că chipurile „schimbarea componenţei etnice a populaţiei Basarabiei a adus la „dezvoltarea demografică a ţinutului". Se intensifică simţitor procesul de urbanizare". „Din 1819 până la 1856 populaţia urbană a crescut de la 43 mii până la 196 mii de oameni, circa de 4,6 ori ...

26 Ian 2012

În 1812 Basarabia ocupa o fâşie de pământ românesc între frontierele naturale Prut–Nistru–Marea Neagră, iar la Nord se mărginea cu Bucovina. În 1903 Pavel Kruşevan scria că rar se poate de întâlnit o aşa coincidenţă făţişă a frontierelor administrative şi naturale, pe care le avea în acest timp Basarabia (Pavel Kruşevan. Basarabia, S.-Pb., 1903, p. 1). După anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă a urmat instaurarea unei administraţii coloniale antinaţionale.

De acum în 1806–1812, după cum scria Karl Marx, „ruşii s-au arătat aşa cum sunt: jaful şi ocuparea Basarabiei au spulberat toate ...

12 Ian 2012

În 2012 se împlinesc 200 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Rusia ţaristă. Pentru ca populaţia din regiunea Orhei să cunoască cum teritoriul românesc dintre Nistru şi Prut, cu o populaţie de peste 490 000 de oameni, dintre care 95 la sută erau români moldoveni, s-a pomenit după 16 mai 1812 parte dintr-un stat străin, Imperiul Rus, unde dominau cele mai antiumane forme de guvernare şi exploatare a maselor populare, CUVÂNTUL începe astăzi publicarea unui serial de articole pregătite de savanţi, specializaţi în acest domeniu.

Cunoscutul patriot, scriitor şi om politic Mihail Kogălniceanu scria: „Întrebaţi ...