Vadul Rașcov, cândva mare târg evreiesc, azi - tot mai pustiu și fără piață

  • 14 Mai 2017, 10:29
  • Vizualizări: 152
Vadul Rașcov, cândva mare târg evreiesc, azi - tot mai pustiu și fără piață

Cum a fost nu va mai fi. Acum 6 decenii, în satul Vadul-Raşcov din raionul Şoldăneşti locuiau peste 17 mii de oamen, dintre care 15 mii de evreii. Actualmente, aici îşi duc traiul 1400 de locuitori. Tot mai mulţi săteni pleacă peste hotarele ţării şi o bună parte dintre aceştia nu se mai întorc la baştină. Ceilalţi, care rămân, sunt în temei oamenii de vârsta a treia.

 

Pe timpul URSS, Vadul-Raşcov era un sat cu multă lume harnică. Oamenii din localitate aveau de lucru şi nici nu se gândeau să-şi părăsească baştina. Sătenii îşi amintesc cu nostalgie despre veselia şi mărinimia vadrăşcovenilor. Nu era om în sat care să nu participe la clăcile de pe timpuri.

Situaţia îi alarmează pe oamenii din sat, care spun că nu văd un viitor prosper pentru localitate. Dl Petru Luca, în vârstă de 83 de ani, regretă că în sat sporeşte numărul caselor părăsite, unele dintre acestea chiar ruinându-se. Bărbatul spune că acum în sat nu ai unde munci, deoarece liderii agricoli utilizează tehnologii avansate, care presupun reducerea implicării oamenilor. Neavând locuri de muncă şi surse de existenţă, localnicii îşi părăsesc baştina. Petru Luca ne-a mărturisit, că şi cei doi copii ai săi s-au stabilit cu traiul departe de casă.

Şi Maria Josan, pensionară din Vadul-Raşcov, spune că satul lor este de nerecunoscut. Dacă acum 20 de ani aici, de rând cu gospodăria agricolă colectivă, funcţionau mai multe instituţii, în prezent satul s-a ales doar cu ruini.

Vadul-Raşcov era cunoscut pe timpuri ca o localitate cu cei mai mulţi evrei din raion. Nici ei nu au rezistat condiţiilor de trai din sat. Dacă până în 1940 în sat erau peste 17 mii de locuitori, dintre care 15 mii erau evrei, acum nu a mai rămas nici suflare de evreu. În anii 90 ai secolului trecut, a plecat şi ultima evreică.

Unii localnici de la Vadul-Raşcov sunt îngrijoraţi că pe lângă faptul că satul îmbătrâneşte, mulţi oameni apţi de muncă nu vor să mai muncească: şi-ar fi perfectat grade de invaliditate şi trăiesc din contul indemnizaţiilor respective.

O altă săteancă, Zinaida Vieru, spune că de situaţia creată este vinovată şi politica de stat. În opinia dumneaei, anume acordarea ajutoarelor sociale a stimulat transformarea oamenilor în consumatori, lipsindu-i pe aceştia de spiritul de gospodar.

Nici tinerii nu mai speră la o viaţă mai bună în sat. Imediat cum termină studiile, apucă drumurile pribegiei. Unii pleacă să-şi caute rostul în Federaţia Rusă, alţii îşi perfectează acte româneşti şi se duc în Uniunea Europeană.

Spre exemplu, Iulian Ciorici ne-a spus că recent a revenit acasă de peste hotare, unde munceşte de mai mult timp. Dânsul este lemnar de profesie, dar spune că nu şi-a găsit loc de muncă la baştină. El este de acord că oamenii trebuie să manifeste mai multă iniţiativă, dar, spune flăcăul, este dificil să-ţi lansezi o afacere în spaţiul rural.

Administraţia publi-că locală susţine că, deocamdată, nu poate opri exodul populaţiei. Locuri de muncă în sat nu sunt şi nici în viitorul apropiat nu vor fi.

Serghei Ciorici, secretarul primăriei Vadul-Raşcov, se arată convins că în situaţia în care în sat sunt mai multe obiective care prezintă interes, o soluţie ar fi dezvoltarea turismului rural. Iar la Vadul -Raşcov oaspeţii ar putea admira peisajele frumoase, Casa-muzeu "Dumitru Matcovschi", cimitirul evreiesc. Serghei Ciorici mai spune că şi biserica din sat ar fi un obiectiv interesant, ea fiind construită prin secolul XV, având forma corabiei lui Noe, lucru rar de tot întâlnit în Moldova.

Şi Rita Negruvodă, directoarea Gimnaziului "Dumitru Matcovschi", este optimistă. Managera insistă că satul are viitor. Pentru asta, spune dânsa, populaţia ar trebui să revină la activităţile de odinioară ale strămoşilor. Iar oamenii de aici erau slăviţi ca buni lemnari şi botnari, neîntrecuţi la prelucrarea pieilor şi coaserea cojoacelor. Erau cunoscuţi în împrejurimi şi brutarii din Vadul-Raşcov or, aici funcţionau mai multe brutării.

Rita Negruvodă susţine că tinerii ar prelua multe din ocupaţiile de altă dată ale străbunilor, pur şi simplu este nevoie ca cei de la cârmă să sprijine aceste iniţiative.

Conform datelor statistice, oferite la primăria comunei, în satul Vadul-Raşcov au mai rămas să locuiască 1400 de cetăţeni. Dintre ei vreo 300 sunt copii de vârstă şcolară şi preşcolară.

Video: https://www.youtube.com/watch?v=VetxDZUYs28

Natalia Rotari

 

 

 

Vadul Rascov 1

Vadul Rascov 1

Vadul Rascov 2

Vadul Rascov 2

Vadul Rascov 3 Punctul medical

Vadul Rascov 3 Punctul medical

Vadul Rascov 4 punct medical

Vadul Rascov 4 punct medical

Vadul Rascov 5 Scoala

Vadul Rascov 5 Scoala

Vadul Rascov 6 Rita Negruvoda

Vadul Rascov 6 Rita Negruvoda

Vadul Rascov 7 Petru Luca

Vadul Rascov 7 Petru Luca