Strâmtorat acasă de restricții la export, și-a mutat afacerea cu lemn în România

  • 23 Iunie 2017, 07:20
  • Vizualizări: 1134
Strâmtorat acasă de restricții la export, și-a mutat afacerea cu lemn în România

Iurie Cernalevschi și-a deschis acum cinci ani o întreprindere de prelucrare a lemnului în satul natal Şestaci, din raionul Şoldănești. Vindea peste hotare inclusiv produse din rumegușul rezultat. Interdicția la exportul masei lemnoase impusă de Guvern anul trecut i-a afectat businessul și l-a făcut să pornească o afacere similară în România.

 

În imagine: Iurie Cernalevschi

 

Pasionat de cioplitul în lemn, acum câțiva ani Iurie Cernalevschi a început să meșterească la comandă mobilă, scrâncioburi, sicrie, cruci, diferite obiecte de uz casnic. Lucra singur și totul mergea ca pe roate. A înțeles că pasiunea pentru acest meșteșug îi poate aduce venituri frumoase, așa că şi-a făcut din asta o afacere în sat, implicând toată familia. Pe parcursul celor cinci ani de activitate, Iurie Cernalevschi a angajat și zece consăteni. Aceştia aveau un loc de muncă stabil şi un salariu decent.

„Din deșeurile rămase de la prelucrarea lemnului, noi confecționam țăruși, pe care îi exportam cu succes. După ce a fost interzis exportul masei lemnoase, ne-am văzut nevoiți să sistăm activitatea întreprinderii și câțiva muncitori au rămas fără lucru” spune Iurie Cernalevschi.

În mai anul trecut, Guvernul a aprobat o hotărâre privind sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă din Republica Moldova. Astfel, Iurie Cernalevschi s-a pomenit în situaţia că nu-și mai poate vinde peste hotare o bună parte din marfă.

„Nu are rost să produci pentru a depozita marfa. Noi și așa am adunat mai multe stocuri de producție confecționată din lemn. Nu avem nici contracte de comercializare a producției în republica noastră. Mai este o problemă. Sunt mulți oameni care fac mobilă, activând în bază de patent. Ei sunt scutiți de plata mai multor taxe și impozite. Asta ne pune pe noi, agenții economici, care respectăm politica fiscală existentă, să muncim în condiții neloiale cu meșterii individuali”, afirmă întreprinzătorul. 

Greutățile neprevăzute nu l-au făcut însă să renunțe la business. Doar că analizând situaţia, a găsit că în România condițiile sunt mai prielnice pentru afacerea sa, așa că a plecat să facă mobilă de calitate în țara vecină. Potrivit dumnealui, din România își va exporta marfa nu doar în Italia, Germania şi Polonia, cum o făcea anterior, dar şi în alte ţări din Europa.

„Indiscutabil, este dificil să intri pe o piață străină, în altă țară. În România, în domeniul respectiv, este o concurență enormă. Oricum, am început a munci. Ne facem cercul nostru de clienți. În plus, mai avem comenzi din contul contractelor încheiate pe timpul când munceam în Moldova. Ne bucurăm și de suportul Uniunii Europene. Grație acestui fapt, avem contracte cu clienți din Germania. Comercializăm producția noastră și în interiorul României”, povesteşte Iurie Cernalevschi. 

Meşteri cu mâini de aur sunt mulţi în raionul Şoldăneşti, inclusiv care pricep să cioplească lemnul şi să creeze adevărate obiecte de artă. Nu toţi însă se gândesc să-şi deschidă o afacere în domeniu. Unii nu au bani, iar altora le este frică de taxele, în opinia lor, prea mari, care trebuie plătite statului. Un exemplu elocvent sunt fraţii Colin din satul Pohoarna. Muncesc în atelier de-o viață, iar casele lor sunt decorate cu diverse obiecte din lemn.

Valentin Colin, meșter popular, satul Pohoarna, povesteşte:

„Prin părțile noastre avem multe vii. Lumea produce vin. Sunt mulți oameni care își doresc obiecte cu frunze de viță-de-vie încrustate în lemn, în special – butoiașe mici. Sincer, am multe comenzi”.

Fiind întrebat de ce nu a lansat o afacere oficială, în condițiile în care sunt mulți doritori a de avea obiecte meșterite de dumnealui, gospodarul a recunoscut că de unul singur nu ar fi reușit să se isprăvească, să respecte toate rigorile existente. 

Alt iscusit cioplitor în lemn este Teofil Chirău, meşter popular din satul Chipeşca. Bărbatul a muncit toată viața în gospodăria agricolă din localitate. Cioplitul în lemn, însă, a fost mereu marea lui pasiune. Cu timpul, meşterul şi-a construit un atelier, unde îşi petrece tot timpul liber. A decorat cu obiecte din lemn gospodăria sa și pe cele ale rudelor. Obiectele pe care le face sunt căutate și de consăteni, dar nu se încumetă să-şi deschidă o afacere, pentru că ar fi prea complicat, spune bărbatul.

Teofil Chirău spune că până a confecționa un obiect din lemn dânsul suportă multe cheltuieli. Se întâmplă că persoane anumite comandă vreun obiect și când află cât trebuie să plătească, refuză comanda. „Și ce mă fac eu în asemenea situație, cine îmi acoperă cheltuielile? La rugămintea unui cetățean, am făcut patru căldări din lemn. Omul așa și nu a mai venit să-și ia comanda: nu i-a convenit suma solicitată. Ce fel de business aș avea, activând în astfel de condiții într-un sat îndepărtat de centrul raional?”, întreabă mai mult retoric meşterul.

Potrivit datelor oficiale, acum cinci ani, în raionul Șoldănești erau înregistrați peste 19.000 de agenți economici, inclusiv aproximativ 10.000 de gospodării țărănești. La începutul anului curent, în raion existau 9.200 de agenți economici, dintre care peste 8.000 sunt gospodării țărănești și vreo 300 - întreprinderi individuale. Din cei 9.000 de agenți economici înregistrați, doar circa 1.000 desfăşoară activități.

 

Imagini şi video aici: https://impulstv.com/video/busnessmanul-din-sestaci-mai-dorit-romania/

Victor Sofroni

 

Cu un clic în partea de sus dreapta a acestei pagini intră pe pagina de facebook a CUVÂNTUL-ui şi spune-ţi opinia, pune întrebări, dialoghează, distribuie să vadă şi prietenii tăi.