Preparatele fitosanitare - o bombă cu efect imprevizibil?

  • 16 Aprilie 2016, 10:20
  • Vizualizări: 1151
Preparatele fitosanitare - o bombă cu efect imprevizibil?

Cazul de intoxicare în masă a elevilor la LT „Ion Creangă” din satul Cuizăuca, raionul Rezina cu un insecticid ajuns întâmplător în şcoală, a scos în vileag un set întreg de probleme specifice societăţii noastre, despre existenţa cărora unii ştiau, alţii bănuiau, toţi aşteptând tunetul care, conform unei zicale, îi impune pe unii să-şi facă semnul crucii.

Este bine şi legitim că multe chimicale toxice sunt comercializate liber, la piaţă sau în magazine neautorizate? Cine şi cum în mod normal ar trebui să se ocupe de comercializarea acestora? Omul care are nevoie de anumite preparate toxice pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, tratarea animalelor, unde şi cum se poate informa privind destinaţia şi gradul de toxicitate al preparatelor, măsurile de securitate în cazul utilizării şi păstrării acestora, consecinţele posibile în cazul nerespectării regulilor? Cine şi cum trebuie şi poate să prevină cazuri similare celui de la Cuizăuca?

Reieşind din realităţile noastre, şirul acestor întrebări poate fi continuat. Or, acum rar gospodărie agricolă care utilizează cantităţi impresionante de chimicale dispune de depozit special pentru păstrarea lor, are specialist licenţiat în protecţia plantelor; totodată mii de deţinători de terenuri agricole se aprovizionează cu preparate chimice de la piaţă sau din magazine fără a cunoaşte detaliat proprietăţile acestora şi regulile de utilizare. Mai ales că multe preparate care ajung la noi, după cum afirma un lider agricol, sunt contrafăcute sau cu termen expirat de valabilitate, chiar scoase din uz. Serviciul Siguranţa Alimentelor, constituit în urma reformării şi fuzionării câtorva structuri de stat din domeniu, şi-a asumat sau nu responsabilitatea pentru siguranţa alimentelor „de la furcă până la furculiţă”, adică, într-un fel şi obligaţiunea de a răspunde la întrebările de mai sus?

 

În imagine: Pentru a ne convinge care, totuşi, sunt realităţile din Rezina, i-am propus şefului Direcţiei Securitatea Alimentelor să facem un raid pe la piaţa comercială şi magazinele agricole. Dumnealui ne-a răspuns că angajaţii Direcţiei nu se pot implica în controale, deoarece autorităţile centrale au anunţat un moratoriu de 3 luni la orice controale efectuate de organele de stat, dar a acceptat să ne însoţească ca simplu cetăţean.

 

Ion Tcaci: „Angajaţii Direcţiei fac faţă acestei funcţii de bază…”

Ion Tcaci, şeful Direcţiei Siguranţa Alimentelor Rezina ne-a asigurat că angajaţii instituţiei fac faţă funcţiei de bază a serviciului care este „supravegherea şi controlul asupra producerii, importului, comercializării, depozitării şi utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor”. Dl Tcaci a remarcat, că mai multe acte normative reglementează importul substanţelor chimice, asigurarea protecţiei intereselor vitale şi a securităţii populaţiei. Agenţii economici, proprietarii magazinelor specializate în comercializarea acestor produse trebuie să dispună de mai multe acte permisive, inclusiv să aibă în state un specialist cu studii în domeniul protecţiei plantelor sau de alt profil agronomic. Toţi aceştia trebuie să ţină un registru special de evidenţă a circuitului produselor de uz fitosanitar, magazinele specializate trebuie să dispună şi de construcţii capitale amenajate special pentru păstrarea şi comercializarea cu amănuntul a acestor produse, pentru ce solicită licenţele respective. Din aceste considerente, a precizat dl Tcaci, se interzice strict comer-cializarea preparatelor chimice toxice de către persoane fizice sau juridice neautorizate.

De asemenea, este obligatoriu ca în timpul utilizării produselor de uz fitosanitar persoanele să respecte strict regulile de securitate şi igienă personală, folosind echipament special de protecţie. Conducătorii gospodăriilor care utilizează produse fitosanitare sunt obligaţi să organizeze instruirea periodică a personalului implicat în aceste lucrări, trecerea controlului medical şi să-l asigure cu echipament de protecţie.

Cât priveşte realităţile din teritoriu, Ion Tcaci a spus, că în ultimul timp preparatele fito-sanitare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, rozătoarelor nu se mai comercializează în pieţe şi de persoane întâmplătoare, dar pot fi găsite doar în cele 4 magazine autorizate. Întrebat dacă în aceste magazine se poate procura şi insecticidul Bi-58 vizat în incidentul de la Cuizăuca, şeful Direcţiei Siguranţa Alimentelor a spus, că acesta face parte din grupa a treia de toxicitate şi se permite pentru tratarea culturilor agricole pe sectoarele individuale. Dumnealui a accentuat, că preparatul Bi-58 se comercializează în magazinele autorizate numai în recipiente de plastic cu volumul de 1 litru, care ajunge pentru tratarea unui hectar de culturi cerealiere. Adică pentru sectoarele individuale populaţia ar trebui să procure alte preparate similare, comercializate în doze mai mici.

Potrivit dlui Tcaci, preparatele chimice din grupele I şi II de toxicitate pot fi utilizate doar de agenţii economici, obligaţi să ţină o evidenţă strictă a procurării şi utilizării acestora şi să prezinte la Direcţia Siguranţa Alimentelor lunar, trimestrial şi anual dări de seamă privind circuitul acestor produse. Dumnealui a mai adăugat, că direcţia permanent informează agenţii economici şi primăriile din teritoriu despre normele şi metodele de utilizate a produselor fitosanitare.

 

Ion Lazari: „Am studiat şi am propus, dar...”

Vizavi de cazul de la Cuizăuca Ion Lazari, doctor în ştiinţe biologice, Om Emerit, ex-director al Institutului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor spunea într-un interviu pentru Ziarul de Gardă: "Insecticidul Bi-58 este un lichid gălbui, extrem de toxic. De obicei, 75 ml sunt folosite la un hectar de plantaţie, fiind dizolvate într-o cantitate mare de apă. Preparatul trebuie aplicat doar din butoaie trase de tractor. Omul trebuie să folosească echipament de protecţie, fiind cât mai departe de aceste substanţe.

Acest insecticid ar trebui să fie comercializat exclusiv din depozitele importatorilor, nu şi în magazinele agricole. De obicei, produsul este ambalat în butelii de 5-7 litri şi este interzisă reambalarea. Normele prevăd ca astfel de produse să fie vândute doar persoanelor juridice, adică entităţilor care deţin tehnică specială, utilizată în câmp, pe suprafeţe mari, nu şi pe terenurile de lângă casă…"

Referindu-se la preparatele toxice din reţelele comerciale, savantul a spus că acestea numaidecât trebuie să conţină o etichetă cu instrucţiuni stricte privind destinaţia şi modul de utilizare. Dacă o astfel de instrucţiune lipseşte, preparatul ar trebui exclus din comerţ. Or, fitofarmaciile sunt similare farmaciilor destinate oamenilor, unde orice preparat este însoţit de o instrucţiune despre indicaţii, contraindicaţii, efecte adverse… Dumnealui mai menţionează, că a publicat mai multe articole în care a explicat cum poate fi făcută ordine în acest domeniu, cine ar trebui să fie res-ponsabil de eventualele riscuri, a argumentat, inclusiv pentru Ministerul Agriculturii, la ce poate aduce controlul subiectiv, superficial. “Eu am studiat problema, am propus o listă de restricţii, am explicat cum pot fi prevenite situaţii similare cu cea de la Cuizăuca, dar toate au fost reduse la zero, deoarece sunt interese de bani, de afaceri, de business, de corupţie”, afirmă doctorul în biologie Ion Lazari.

Se tot vorbeşte despre ajustarea legislaţiei autohtone la cea europeană, dar există prea puţine preocupări legate de implementarea unor astfel de prevederi. Noţiunile de „agricultură durabilă”, „agricultură ecologică”, „produse ecologice pure” sunt deocamdată nişte simple fraze, susţine savantul.

 

Nu costă pielea cât dubala”?

La cele trei magazine specializate din oraş ne-au arătat licenţele respective. Vânzătorii nu au studii speciale pentru a consulta cumpărătorii. În acest scop magazinele au încheiate contracte cu specialişti în domeniu care, după cum ni s-a spus, nu stau la magazin, dar când este necesar oferă consultaţii.

Vânzătorii ne-au mai spus că cererea în produse fitosanitare este destul de modestă. Mai des oamenii caută otrăvuri pentru rozătoare, fertilizanţi, regulile de utilizare a cărora sunt mai simple şi vânzătorii îi informează pe cumpărători cum să le utilizeze şi măsurile de precauţie.

Am discutat şi cu unii patentari din piaţă, de la care acum câteva luni o vecină procurase otravă pentru şoareci şi un preparat pentru combaterea taracanilor. Toţi ca unul ne-au răspuns că de vreo trei ani nu mai comercializează asemenea produse. “Mai ales după cazul de la Cuizăuca au apărut multe probleme, este nevoie de licenţă, care costă scump şi nu costă pielea cât dubala”, a motivat unul dintre patentari.

 

În alertă autoritățile, cetățenii - mai puțin

Cazul de la LT „Ion Creangă” din Cuizăuca a pus în alertă autoritățile din mai multe raioane. După cum ne-a relatat Eugen Manoli, medic-șef al Centrului de Sănătate Publică Telenești, de la un timp în raion se observă o tendinţă de creștere a cazurilor de intoxicații cu preparate chimice mai ales a copiilor. De exemplu, în anul 2014 au fost înregistrate 20 de asemenea cazuri, în care au fost afectați 16 copii; în anul 2015 numărul intoxicărilor a ajuns la 24 de cazuri (17 copii), iar pe parcursul I trimestru al anului curent în raion deja au fost înregistrate 15 cazuri de intoxicații cu produse chimice, în urma cărora au suferit cinci copii şi nouă femei.

Potrivit dlui Manoli, după investigarea cazurilor specialiştii au stabilit, că acestea s-au întâmplat pentru că la noi poate să procure pesticide orice persoană, indiferent de vârstă, starea de sănătate etc.; pesticidele se comercializează în piețe, magazine mixte (alături de produse alimentare, mărfuri de uz casnic). Cetăţenii adesea păstrează pesticidele și alte substanțe toxice în beciuri, garaje, alături de diferite produse alimentare; preparatele chimice sunt transportate în automobile, rutiere şi autobuze neacomodate pentru aceste scopuri, etc.

„După cazul de la Cuizăuca în raionul Teleneşti au fost întreprinse acțiuni dure de contracarare a vânzării neautorizate a substanțelor chimice de uz fitosanitar. Se întreprind măsuri şi pentru soluţionarea celorlalte probleme”, a spus dl Manoli.

Centrul de Sănătate Publică, împreună cu Inspectoratul de Poliție, Direcţia Siguranţa Alimentelor, Inspecţia Ecologică au verificat situaţia în 32 de gospodării agricole din cele 54 existente în teritoriu.

S-au constatat nereguli şi în instituţiile de învăţământ: numai 10 cabinete de chimie din cele 15 existente în şcolile din raion dispun de dulapuri cu aspirație artificială; cabinetele de informatică nu corespund cerințelor regulamentului igienic după suprafețe și nu dispun de ventilație; sistemele de ventilație din școli nu sunt verificate cu anii, cabinetele medicale din școli nu sunt dotate cu tot utilajul medical și medicamente necesare pentru asigurarea asistenței medicale de urgență.

În aceeaşi ordine de idei Constantin Donos, șeful Direcției Raionale Siguranţa Alimentelor a remarcat, că doar trei unități comerciale din raion dispun de licențe pentru comercializarea otrăvurilor.

”Cea mai mare parte a preparatelot fitosanitare se vând în aceste magazine, unde, de regulă, cumpărătorii primesc toată informația privind utilizarea lor. Pe rol de vânzători sunt specialişti în agricultură. Dar ne pune în gardă faptul că cetățenii adesea păstrează preparatele alături de alimente sau produse agricole, fără supraveghere, din care cauză pot nimeri pe mâna copiilor, unor persoane întâmplătoare”, spune șeful de la Siguranţa Alimentelor.

Vasile Harghel, vicepreședintele raionului Telenești este de părerea, că cetățeanul trebuie să fie mai responsabil şi foarte atent la ceea ce procură mai ales în piață.

”Unele preparate, inclusiv pesticide, procurate la piață, sunt ambalate în capsule asemeni unor preparate farmaceutice de uz intern. Acestea pot fi ușor confundate. Iată de ce cerem maximum de precauție și atenționăm cetățenii că produsele de uz fitosanitar trebuie procurate numai în magazine autorizate, unde să solicitaţi consultaţia respectivă cum să le folosiţi, să le păstraţi etc.”, spune dl Harghel.

Dumnealui consideră că incidentul de la Cuizăuca lasă multe semne de întrebare și reclamă o investigație amănunțită pentru a evita asemenea situații în viitor. Or, spune dumnealui, nu puteau 5 miligrame de preparat, mai ales după ce încăperea a fost dezactivată, aerisită, să provoace asemenea consecinţe.

De aceeași părere este și Sergiu Lisnic, șeful Direcției Siguranţa Alimentelor Orhei. Dumnealui, dar şi Eugenia Ivanov, șefa Secției Sănătatea Plantelor au afirmat, că încă în anul trecut au interzis vânzarea neautorizată a mai multor insecticide asupra cărora lipseau actele de proveniență, iar acum de două ori pe săptămână se întreprind raiduri în piață pentru a contracara vânzarea acestor preparate, dar şi a seminţelor care nu au acte de proveniență.

„Una din cele mai mari probleme de care ne ciocnim este cea a depozitării produselor de uz fitosanitar procurate de la întreprinderile sau bazele autorizate. Multe gospodării nu dispun de depozite speciale, autorizate pentru asemenea preparate. Deseori acestea sunt cumpărate în cantităţi mai mari, pentru câteva tratamente, uneori rămân şi pentru sezonul următor și dacă nu sunt păstrate în siguranță, pot crea probleme. Nu exclud faptul că preparatul vizat în incidentul de la Cuizăuca ar fi fost sustras de undeva”, este de părere dna Ivanov.

Fiind la piețele din Orhei și Telenești, ne-am convins că într-adevăr preparatele chimice au dispărut de pe tarabe. Reacția mai multor cetățeni la asemenea situație a fost una pozitivă, aceștea fiind de acord că vânzarea acestor preparate trebuie restricționată.

Dumitru Cerescu, locuitor al satului Chiștelnița, raionul Teleneşti, ne spune că procură preparatele fitosanitare la magazinul specializat. „Folosim preparate contra dăunătorilor cartofului și fructelor. Mai înainte cumpăram preparate gata contra mildiumului, acum cumpăr sulfat de cupru şi var și prepar zeama bordoleză, care e mai puțin toxică. Magazinului îi poți prezenta reclamații, celui care vinde la piață – nici într-un fel", spune gospodarul.

Ion Sava din Orhei, agronom de specialitate, spune că până nu demult în magazine, dar și la persoane particulare găseai preparate fitosanitare din același grup, dar cu prețuri diferite:

”Vânzătorul îți spunea: ăsta e mai bun, dar costă 60 de lei doza, dar avem şi preparat mai slab, care costă 35 de lei doza. Eu personal întotdeauna preferam să-l iau pe cel mai scump, dar și mai bun anume de la magazinul specializat. Este important ca cel de la tejghea să fie specialist competent, ca să poată informa corect cumpărătorul”, este de părere Ion Sava.

Andrei Erhan, agronom de la Brăviceni, raionul Orhei consideră, că la orele de chimie elevii trebuie să studieze aspectele utile și adverse ale preparatelor fitosanitare.

”Omul trebuie învățat de la vârstă fragedă cum să se comporte şi să utilizeze corect aceste preparate, pentru că majoritatea dintre cetăţeni mai devreme sau mai târziu au nevoie de aceste cunoştinţe. Cred, dacă eleva de la liceul din Cuizăuca știa că fiola cu pricina nu este jucărie, incidentul putea fi evitat”, este de părere agronomul.

Ion Perciun, Ion Cernei

 

 

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.