Optimizarea judecătoriilor între avantaje şi dezavantaje

  • 16 Aprilie 2016, 16:46
  • Vizualizări: 1301
Optimizarea judecătoriilor între avantaje şi dezavantaje

Locuitorii raionului Şoldăneşti ar putea să rămână fără judecătorie în teritoriu. Asta se va întâmpla dacă Parlamentul va vota în lectură finală Proiectul de lege privind reorganizarea instanțelor judecătorești, aprobat acum câteva săptămâni în prima lectură. Proiectul de lege prevede menținerea a 14 judecătorii, cu mărirea numărului de judecători până la cel puțin nouă magistrați în fiecare instanță. Astfel, vor fi păstrate judecătoriile Bălți, Anenii Noi, Cimișlia, Edineț, Cantemir, Strășeni, Căușeni, Comrat, Criuleni, Drochia, Soroca, Hâncești, Ungheni, Orhei. De asemenea, până în 2027, va fi creată, prin contopirea judecătoriilor de sector, Judecătoria Chișinău. Reorganizarea urmează să demareze începând cu 1 ianuarie 2017.

Proiectul de lege mai prevede specializarea judecătorilor în cadrul instanțelor.

În imagine: Elvira Lavciuc, preşedinta Judecătoriei Şoldăneşti.

 

Pentru realizarea acestui capitol al reformei judecătoreşti se estimează că vor fi nece-sari 1,2 miliarde de lei. Proiectul a fost adoptat în prima lectură cu 53 de voturi ale deputaţilor din majoritatea de guvernare, în timp ce opoziţia (PLDM, PSRM, PCRM), mai multe partide extraparlamentare şi organizaţii neguvernamentale l-au criticat dur.

Astfel, justiţiabilii din Şoldăneşti vor fi nevoiţi să-şi caute dreptatea la Judecătoria Orhei, situată la o distanţă de 60-100 km de localităţile din raion.

De mai mult timp la Judecătoria Şoldăneşti activează un singur judecător în loc de pat-ru, conform organigramei. Pe parcursul anului trecut magistrata Elvira Lavciuc afirmă că a examinat 1330 de cauze, inclusiv penale, civile, contravenţionale, adică zilnic în medie câte 17 cauze. Numărul dosarelor examinate de Judecătoria Şoldăneşti creşte constant.

"În loc să completeze judecătoria cu cadrele necesare, guvernarea, sub semnul reformei, vrea s-o lichideze şi să impună mii de justiţiabili să suporte cheltuieli suplimentare de bani şi timp pentru a-şi căuta dreptatea. Şi până acum pentru locuitorii din satele mai îndepărtate era problematic să se deplaseze la judecată cale de 30-40 de km. Dar ce va fi când oamenii vor trebui să facă peste o sută de km şi nu o dată, la asta s-au gândit autorii reformei?” se întreabă magistrata, care este împotriva optimizării judecătoriei Şoldăneşti.

Procurorul raionului Vladimir Erhan spune, că deocamdată nu şi-a făcut o opinie determinată vizavi de conceptul noii reforme. “Cred că optimizarea instanţelor de judecată va crea o multitudine de impedimente în activitatea organelor de drept, inclusiv a procuraturii şi organelor de urmărire penală. Spre exemplu, atribuţiile judecătorilor de instrucţie. Pentru o autori-zare la percheziţie, pentru a legaliza o urmărire penală, atât organele, cât şi ofiţerii de urmărire penală vor fi nevoiţi să se deplaseze tocmai la Orhei pentru a legaliza acţiunile? Pentru un demers de arest procurorul, ofiţerul de urmărire penală, inculpatul şi escorta vor trebui să se deplaseze în centrul regional? Va fi problematică şi asigurarea prezentării probelor în instanţele de judecată. Procurorul trebuie să asigure prezenţa martorilor la şedinţele de judecată. Cum se va proceda în cazul când aceste deplasări vor fi costisitoare? Cineva va asigura transportul sau resursele financiare respective pentru deplasarea martorilor? La aceste întrebări deocamdată nu avem răspunsuri” spune procurorul.

 

Dorind să aflăm cum apreciază cetăţenii intenţia de a optimiza numărul judecătoriilor, am solicitat şi opiniile câtorva cetăţeni din stradă.

Valentina C.: Socot că oamenii vor avea doar de pierdut. Multă lume şi aşa nu se adresează după dreptate la judecătorii. Din câte înţeleg eu, reforma nu va aduce un spor de încredere faţă de justiţie, dar va complica mult situaţia cetăţenilor, inclusiv prin mărirea cheltuielilor.

Vasile R.: Am fost implicat în două procese de judecată pe care le-am câştigat. E bine că procesele au fost pe loc. Nu ştiu ce-aş fi făcut dacă acestea se derulau la vreo 60-70 km depărtare. Autorii reformei ar trebui să se pună în locul cetăţenilor cu un salariu sau pensie simbolice, fără mijloace de transport, pile la autorităţi.

Ana D.: Cei de la guvernare trăiesc pe altă lume, ei nu-şi dau seama ce fac. În loc să se gândească cum să dezrădăcineze corupţia din justiţie, ridică noi ziduri între cetăţeni şi justiţie.

În acelaşi timp, autorii reformei se arată convinşi că optimizarea judecătoriilor va îmbunătăţi calitatea actului justiciar. Oficialii din capitală spun ca actualmente situaţia în judecătoriile din ţară este dificilă. Din cauza numărului mare de dosare şi lipsei de judecători, justiţiabilii sunt nevoiţi să aştepte timp îndelungat până li se face dreptate. În opinia susţinătorilor reformei, optimizarea judecătoriilor vine să rezolve două probleme: sporirea calităţii hotărârilor şi urgentarea luării deciziilor.

Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice: În genere, în Europa distanţele nu mai sunt o problemă pentru justiţie.

În Estonia, spre exemplu, care are o populaţie comparabilă cu cea a Republicii Moldova şi o suprafaţă un pic mai mare, sunt doar şase judecătorii. Şi oamenii din toată țara călătoresc spre aceste şase judecătorii. În Republica Moldova, cu un teritoriu comparabil şi la o populaţie un pic mai mare vor funcţiona 15 judecătorii. În ceea ce priveşte distanţa mare. Cred că oamenii sunt gata să călătorească mai mult şi să aştepte un timp mai îndelungat, dacă ar simţi că primesc dreptate şi calitate. Iar calitatea va fi alta, dacă judecătorii vor fi specializaţi pe domenii.

În justiţie avem altă problemă - combaterea corupţiei din sistem. Din cele 44 de judecătorii existente, doar în 28 de instanţe avem cel puţin trei judecători. În astfel de condiţii, nu poate fi vorba de o distribuire aleatorie a dosarelor”, spune Gribincea.

Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale, este adeptul ideii că fiecare raion trebuie să aibă judecătorie şi consideră că reformarea judecătoriilor va crea haos în sistem.

"Nu ştiu dacă este actuală propunerea cu noua hartă a instituţiilor judecătoreşti. Nu am auzit suficiente argumente că asemenea reformă ar fi necesară. Din punctul meu de vedere, costurile reformei sunt net superioare unor eventuale avantaje care ar putea fi atinse. Nimeni până la urmă nu are o estimare clară care este nivelul de corupţie în domeniu. În fond, toate concluziile răspândite sunt trase pe seama percepţiilor corupţiei. Indicele de percepţie ori percepţia se formează nu atât din cunoaşterea problemei, cât din reflectarea ei în media. Eu nu am văzut până acum niciun document care să argumenteze sau să indice asupra nivelului de corupţie din justiţie. Fără să ai o radiografie reală asupra acestei probleme, nu ai cum să intervii. Nu neg, există puncte slabe în justiţie. Cu siguranţă, sunt anumite proceduri interne în interiorul justiţiei care ţin de numirea, promovarea şi sancţionarea judecătorului. Acestea trebuie revizuite. Mai bine zis, trebuie de revenit la situaţia din 2009, când a fost adoptată strategia de reformă în justiţie. Atunci, s-au făcut o serie de erori inadmisibile. Poate, oamenii au avut intenţii nobile, când au modificat prevederile date, dar lucrurile au degradat mai tare acum, decât erau până în 2009”, este de părere Tănase.

 

Natalia Rotari, Cristina Potoroacă

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.