Mihai Poalelungi de partea jurnaliştilor: Ar lovi în esența libertății de exprimare a presei

  • 9 Septembrie 2017, 07:33
  • Vizualizări: 507
Mihai Poalelungi de partea jurnaliştilor: Ar lovi în esența libertății de exprimare a presei

Accesul la numele părților din hotărârile judecătorești este esențial pentru activitatea presei, iar anonimizarea actelor ar lovi în esența libertății de exprimare, concluzionează Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție, într-un studiu privind problema anonimizării hotărârilor judecătorești în Republica Moldova. Analiza judecătorului vine după ce autoritățile au elaborat un nou proiect al Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe Portalul unic al instanțelor judecătorești, document criticat de mai multe organizații neguvernamentale și instituții media.

Foto: CIJM

 

În analiza sa, Mihai Poalelungi susține că numele părților, care ar urma să fie ascunse din textul hotărârilor prin anonimizare generală, constituie o informație valoroasă pentru jurnaliști. „În funcție de numele părților, aceștia pot verifica dacă instanțele au fost sau nu imparțiale în judecata lor. În contextul în care judecătorilor li se reproșează adesea că sunt corupți, numele părților pot constitui un detaliu semnificativ, iar uneori o condiție definitorie în emiterea unor concluzii. Prin urmare, accesul la informații ar fi restricționat prin anonimizarea hotărârilor judecătorești, fără să mai existe o justiție transparentă în privința numelor justițiabililor. Anonimizarea hotărârilor judecătorești publicate pe internet pune probleme din perspectiva accesului la informații și a interesului pentru o justiție transparentă, având în vedere faptul că eventualele deplasări la grefele tribunalelor pentru consultarea textelor integrale ale hotărârilor ar fi foarte costisitoare pentru public, iar administrația instanțelor ar utiliza mai multe resurse umane și materiale pentru prestarea acestui serviciu”, explică autorul studiului.

Totodată, președintele CSJ sugerează că, în cazul unui proces judecat în mod public și a cărui hotărâre judecătorească a fost pronunțată în mod public, anonimizarea nu este justificată și nu ar trebui aplicată asupra tuturor proceselor de judecată. „Părțile unui proces de delimitare a proprietății, unde nu este vorba despre un aspect important al vieții lor private și unde instanțele nu au considerat necesară anonimizarea, nu pot susține încălcarea dreptului la respectarea vieții private prin publicarea numelui lor în hotărârea judecătorească”, argumentează Poalelungi.

Deși autoritățile invocă drept argument practica anonimizării existentă în unele state ale Uniunii Europene, Poalelungi consideră că „unele soluții care sunt acceptate în democrațiile avansate pot fi dăunătoare în democrațiile aflate în tranziție”. 

El nu se arată de acord nici cu ideea ca jurnaliștii să acceseze actele neanonimizate într-o bază de date specială:

„Și jurnaliștii, și bloggerii, și simplii cetățeni își pot ma-nifesta rolul de câini de pază ai societății sau de cititori după cum aleg: deschis sau sub anonimat (a se vedea, mutatis mutandis, Sanoma Uitgevers B.V. v. Olanda, 14 septembrie 2010, § 71). Obligarea acestor observatori și comentatori de a se înregis-tra pentru a putea consulta textul integral al hotărârilor lovește, din nou, în esența libertății lor de exprimare, pentru că ei nu ar mai putea acționa sub anonimat. (...) Încălcarea unui drept puternic la libertatea de exprimare prin anonimizarea hotărârilor judecătorești și prin instituirea unui acces controlat la textul deplin al acestora afectează întreaga democrație și întregul edificiu al statului de drept, putând avea consecințe iremediabile mai ales în materie de încredere în justiție.”

Necesitatea modificării Regulamentului privind mo-dul de publicare a hotărârilor judecătorești pe Portalul instanțelor naţionale de judecată a fost invocată de Consiliul Superior al Magistraturii după ce, la începutul acestui an, de pe pagina web a fost eliminată opțiunea de căutare a actelor în baza numelui părților, sub pretextul protecției datelor cu caracter personal. Reprezentanții societății civile și ai mass-media au calificat decizia drept o tentativă nejustificată de limitare a accesului la actele judecătoreşti.

Noul proiect de regulament dezvoltă modul în care judecătorii ar trebui să depersonalizeze hotărârile și propune mai multe situaţii în care actele nu trebuie publicate, dar nu este precizat nimic despre reintroducerea posibilității de căutare a actelor în baza numelui părților. Se propune, între altele, ca informația referitoare la lista cauzelor fixate pentru examinare să fie radiată de pe pagina web după desfășurarea ședinței de judecată. În prezent, agenda ședințelor de judecată reprezintă singura posibilitate de identificare a numărului unui dosar examinat de o instanță, iar în baza acestui număr poate fi găsită hotărârea sau decizia de judecată.

Anticorupţie.md

 

 Urmează-ne pe pagina Facebook ziarul CUVÂNTUL, spune-ţi opinia, pune întrebări, dialoghează, distribuie să vadă şi prietenii tăi.