Exodul de specialişti: cauze şi consecinţe

  • 19 Iulie 2017, 14:44
  • Vizualizări: 241
Exodul de specialişti: cauze şi consecinţe

Una din problemele majore ale R. Moldova este exodul masiv al tinerilor specialişti. După absolvirea facultăţilor, în ţară sau peste hotare, o mare parte din specialiştii moldoveni, de regulă, cei mai pregătiţi şi cu şanse deosebite de afirmare, preferă să-şi caute rostul în străinătate. Istoriile descrise mai jos developează într-un fel situaţia din acest domeniu, dar şi cauzele, efectele fenomenului.

 

Specialiştii buni nu se prea întorc în R.Moldova

Natalia Jeandey, originară din or. Rezina, acum locuieşte în Franţa:

„În perioada în care am studiat la Academia de Muzică din Cluj-Napoca ”Gh. Dima” (1995-2001), la diferite specialităţi, eram vreo 25-30 de basarabeni. Din câte ştiu, după absolvire nimeni nu s-a întors în R.Moldova. Unii au rămas la Cluj, angajându-se în calitate de profesori la Academia de Muzică ”Gh. Dima” (Natalia Platon, Oleg Garaz), la liceul de muzică (Uliana Jurcan, Angela Mâţu) sau instrumentişti în diferitele orchestre.

Alţii au devenit profesori sau instrumentişti în alte oraşe ale României: Iaşi (Lucia şi Andrei Oloieri), Bucureşti (Mariana şi Cezar Cazanoi), Constanţa (Daniela şi Andrei Răilean). Cezar Cazanoi, împreună cu fraţii săi, a fondat un ansamblu şi concertează singuri sau împreună cu alţi muzicieni (inclusiv marele Gheorghe Zamfir) în ţară şi în străinătate.

Tatiana Lisnic, (locuieşte pe insula Malta) a devenit o artistă de operă de talie mondială, foarte apreciată și solicitată pe scenele din toată lumea. Dima Belinski, stabilit actualmente la Cluj, face spectacole pe vase de croazieră în lumea întreagă. Natalia şi Vlad Pulber au deschis la Dublin, Irlanda, propria lor Şcoală de Muzică "Pulber Music Academy", care se bucură de mare succes. Vladimir şi Viorica Lungu, Angela şi Nicolae Bivol au trecut cu traiul în Turcia. Vladimir e dirijor la opera din Izmir, Angela şi Nicolae Bivol activează în calitate de instrumentişti în Antalya”, înşiră povestea foştilor săi colegi Natalia Jeandey.

Natalia menţionează că după Colegiul “Ştefan Neaga” şi doi ani de stidii la Conservatorul “G.Muzicescu” din Chişinău a decis să se transfere la Academia de Muzică “Gh.Dima” din Cluj-Napoca. Rectorul Constantin Rusnac nu voia în ruptul capului să accepte transferul, motivând că şi Conservatorul are nevoie de studenţi buni, dintre care, după absolvire, administraţia instituţiei speră să-şi completeze corpul didactic, dar cei plecaţi peste hotare nu se mai întorc în ţară.

După absolvirea Academiei (cu media 9,75) Natalia a decis să facă, la Paris, a doua facultate - managementul în cultură, solicitând în acest sens o bursă de la Ministerul Culturii al RM. Un viceministru i-a spus că Moldova are mare nevoie de specialişti în acest domeniu, dar ministerul nu-i poate oferi bursă pentru studii. Du-te şi învaţă, iar după absolvire treci pe la noi, poate te ajutăm să-ţi găseşti ceva de lucru, i-a spus viceministrul.

Natalia a făcut facultatea la Paris pe cont propriu, învăţând şi lucrând în același timp, ca să-şi poată asigura existenţa. Ulterior a făcut masterat în marketing. Şi a rămas să trăiască şi să muncească în Franţa. Acum spune că nici nu se mai gândeşte să revină în R. Moldova.

Tatiana Lisnic, originară din Cobâlea, Şoldăneşti, a susținut admiterea la Conservatorul de Stat „G.Muzicescu” (Actuala Academie de Muzică şi Arte), având deja la activ Colegiul „Ştefan Neaga”. Studiind la colegiu, un timp activase ca solistă în Orchestra prezidenţială. La Concursul naţional „A.Stârcea”, organizat de Maria Bieşu, luase Premiul Uniunii Compozitorilor din Moldova. Dar când a venit după rezultatele sesiunii de admitere, i s-a spus că nu a acumulat numărul necesar de puncte. Cineva i-a şoptit că, în baza rezultatelor înregistrate, ar putea fi admisă la o facultate similară în România. Astfel a ajuns studentă la Academia de Muzică din Cluj-Napoca.

Chiar din primul an de studii, Tatiana a început să colaboreze activ cu Filarmonica de Stat din Târgul Mureş, se produce în diferite spectacole de operă, iar în vacanţa de vară participă la un concurs de muzică clasică la Piatra-Neamţ şi se învredniceşte de Premul Mare - o bursă de studii la Academia din Cluj-Napoca. La Concursul Internaţional de Canto de la Brăila din anul următor la fel devine laureată. Cât a studiat la Cluj, Tatiana a participat la mai multe concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale, ajungând în topul premianţilor. În cadrul unei stagiuni, a fost angajată în calitate de prim-solistă la Opera de Stat din Cluj-Napoca.

După încheierea studiilor a fost invitată în calitate de solistă la Teatrul de Operă din Viena. Într-un interviu de prin 1999, ea menţiona că, după acumularea experienţei, speră să se angajeze la Teatrul de Operă şi Balet din Chişinău. În cele din urmă, însă, împreună cu familia, s-a stabilit cu traiul pe insula Malta, asumându-şi statutul de liberă profesionistă.

Într-un interviu pentru săptămânalul CUVÂNTUL, oferit la începutul anului 2017, Tatiana recunoştea că dorul de casa părintească, de plaiul natal, de oamenii de la baştină nu i-l poate stinge nici o realizare: “Ceea ce mi-aş dori în mod deosebit este să mă întorc acasă şi să găsesc mai multe feţe zâmbitoare în stradă. Să găsesc lumea mai împlinită, mai fericită...”, spunea Tatiana.

 

O mare parte a tinerilor specialişti din alte domenii au procedat la fel

La absolvirea facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Lina Berghi a încercat să-şi găsească, în Chişinău, un loc de muncă unde ar avea un salariu cât de cât decent. După 4 ani de activitate la mai multe companii mari, a decis să-şi continue studiile, să facă un MBA american. A luat un împrumut de 15 mii de euro de la o bancă străină şi a plecat.

“Rata lunară de rambursare a împrumutului era mai mare decât un salariu posibil în R.Moldova şi am decis să-mi caut de lucru în una din ţările UE”, povesteşte Lina. Aşa am ajuns în Franţa, la una din cele mai renumite bănci europene, unde lucrez deja de 15 ani”, susține Lina. Ea este acum specialistă internaţională în lupta contra spălării banilor.

“Nu mai revin în Moldova. În Franța sunt cetăţeană cu drepturi depline, am familie, un job care mă satisface. Franța deja a devenit ţara mea, care m-a adoptat şi pe care o iubesc. Nu mai revin inclusiv pentru că între timp mi-am schimbat mentalitatea, prioritățile şi valorile de viaţă, care vin în disonanţă cu realităţile din Moldova, cu ilegalităţile şi corupţia ce domnesc acolo. Urmăresc atent ce se întâmplă în Moldova. Se vorbește mult despre combaterea corupției, eradicarea sărăciei, dar în realitate autoritățile întrețin aceste vicii, iar populaţia este tot mai săracă, mai necăjită, mai disperată și… mai puțină”, afirmă Lina. Regretă, totuși că nu poate petrece mai mult timp alături de mama sa, alături de prietenii din Moldova.

Ea crede că majoritatea moldovenilor care s-au realizat profesional peste hotare nu se vor mai întoarce în Moldova. S-au obişnuit cu sistemele de învăţământ, servicii medicale şi sociale, de apărare a drepturilor omului din acele țări: ”În Franţa, am multe prietene originare din R.Moldova. Am discutat de multe ori cu ele la această temă. Nici una nu are de gând să se întoarcă în Moldova, nici acum, nici la bătrâneţe. Poate se vor întoarce doar cei care nu au reuşit să-şi găsească aici un lucru decent sau nu şi-au creat încă o familie şi dacă Moldova va reuşi să-i convingă că situaţia din ţară a început cu adevărat să se schimbe în bine”, a mai adăugat Lina Berghi.

 

Olga Gagauz: Migraţia de muncă s-a transformat în migraţie definitivă

Olga Gagauz, sefa Centrului pentru Cercetări Demografice, a relatat pentru Deutshce Welle: „Peste 600 de mii de cetăţeni din R.Moldova s-au stabilit permanent peste hotare. Cel mai regretabil e că Moldova pierde populaţia tânără şi aptă de muncă, bine pregătită, care ar putea ridica nivelul economiei, dar care la moment contribuie la progresul altor state din Europa. Migraţia de muncă s-a transformat în migraţie definitivă. Probabil că aceste persoane nu se vor mai întoarce în ţară, deja multe familii s-au reintegrat, copiii s-au integrat în instituţiile de învăţământ de acolo. Este o pierdere demografică colosală, care va contribui la o şi mai mare scădere demografică, la o diminuare şi îmbătrânire a populaţiei”, spune Olga Gagauz.

 

Statistici pentru meditaţie

Conform Biroului Naţional de Statistică salariul mediu al unui pedagog din sistemul preuniversitar din R.Moldova a constituit în 2016 circa 4000 de lei – aproximativ 190 de euro (2280 euro/an).

Doar 360 de absolvenți din 2.700 au mers la catedră, în condițiile în care există 1.200 de posturi libere de profesori.

În acelaşi timp, Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor le asigură acestora salarii între trei și cinci salarii medii pe economie - 15.900 de lei și 26.500 de lei pentru judecători şi între 2,7 și 4,5 salarii medii pe economie - 14.310 și 23.850 de lei, pentru procurori. 

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al RM, în 2016, peste 800 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova (o treime din toată populaţia aptă de muncă din ţară) se afla  deja peste hotare.


Tudor Iaşcenco

Cu un clic în partea de sus dreapta a acestei pagini intră pe pagina de facebook a CUVÂNTUL-ui şi spune-ţi opinia, pune întrebări, dialoghează, distribuie să vadă şi prietenii tăi.

 

 

lina berghi

lina berghi

Salariile angajatilor MAI vizavi sanatate si educatie

Salariile angajatilor MAI vizavi sanatate si educatie

salariile profesorilor in R Moldova si alte tari

salariile profesorilor in R Moldova si alte tari

Tatiana Lisnic si Natalia Jeandey

Tatiana Lisnic si Natalia Jeandey