Experiența din Portugalia va continua acasă

  • 26 Iunie 2017, 17:12
  • Vizualizări: 1214
Experiența din Portugalia va continua acasă

De aproape 20 de ani familia Irinei Săndulescu din Orhei este plecată în Europa: mai întâi soţul Serghei, apoi şi ea, peste un timp luându-şi şi copiii. Au trăit în Portugalia, în Spania şi acum sunt din nou în Portugalia, în localitatea Portimao.

Irina ar putea servi drept exemplu pentru alţi migranți de adaptare la realităţi, bazându-se pe ceea ce ştie şi poate mai bine, ca să-şi asigure o viaţă demnă în baza unei activităţi economice individuale pe care pe urmă vrea s-o continue în patria natală .

În Moldova a pictat câteva biserici în curs de restaurare, între care şi cea de la Mănăstirea Ţâpova.

“Ajunsă în țară străină, nu mi-am făcut iluzii, nu am avut pretenții exagerate, mi-am propus să lucrez pentru rezultatul concret: o schiţă, un mic peisaj îl vinzi în stradă turiştilor, un tablou de mii de euro - într-o galerie, iar o comandă serioasă o contractezi la o expoziţie. Am studiat mai întâi legislaţia, apoi piaţa, ca să înţeleg ce îşi doresc şi ce vor cumpăra oamenii din ceea ce pot să le propun eu şi, la acest nivel, pot spune că am succes. Nu am neglijat instruirea, promovarea, dar şi aprecierile specialiştilor, în acest sens participând la expoziţii colective ale pictorilor profesionişti, colaborând cu galerii de artă.

Soţii Săndulescu sunt ferm convinşi să revină acasă, la Orhei, dar cred că ceea ce au construit în Portugalia va continua să le aducă un venit și după repatriere.

 

În Moldova a pictat biserici, în Portugalia - peisaje pentru turişti

Irina Săndulescu a absolvit Şcoala-internat de Arte Plastice (în prezent Liceul de Arte „Igor Vieru”), a Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău la același profil și pentru scurt timp s-a angajat în învățământ. Dar pedagogii nu vedeau leafa câte jumătate de an. Ei aveau 3 copii mici, care trebuiau întreținuți. Soțul a plecat la munci peste hotare. În 2001 a plecat și ea în Portugalia, copiii rămânând să studieze la liceul pe care-l absolvise mama lor și să aștepte deschiderea vizelor pentru a pleca la părinți.

În Portugalia, şi-a propus drept scop să obţină licenţă şi să se ocupe de ce ştie mai bine. „La început pictam într-o cetate, unde aveam doar eu licență. Îmi vindeam lucrările turiştilor. Am fost remarcată și am beneficiat de promovare în presa de limbă portugheză, engleză, germană.  În 2003 am avut prima expoziție personală în sediul Juntei de Ftegzie din Portimeo - primăria orașului, într-un fel. De asemenea am participat cu lucrări la mai multe expoziții în grup, aveam programată o expoziție într-o galerie prestigioasă din Spania, în localitatea Marina Dor, unde expun pictori din toată lumea, dar unde fac o selectare foarte riguroasă, când am hotărât să ne întoarcem acasă", povestește Irina.

          

Încercarea de a-și găsi un rost la baștină a eșuat

În 2008 și-au luat tot ce aveau, inclusiv tablourile pe care dorea să le păstreze pentru expoziții și au revenit la Orhei. Credeau că definitiv. Dar a durat numai două luni.

În acest răstimp şi-au modernizat casa. Înainte de a se repatria, cumpăraseră un lot de pământ în apropiere de Orhei, pe care l-au dat în arendă unui lider agricol și câteva oi, pe care le-au lăsat unui cumnat, să le întrețină împreună cu ale sale. Reveniți la baștină, au vrut să acceseze un împrumut, ca să-și înceapă cu soţul fiecare afacerea sa - li s-a refuzat.

Irina intenționa să-şi continue activitatea îndrăgită şi acasă. A mers la Uniunea Pictorilor din Moldova, cu intenția să devină membră. „Şeful Secției Pictură a început să-mi facă aluzii că ar putea să mă „ajute” dânsul să fac câteva lucrări „serioase”, altfel nu am șanse să devin membră (restul cerințelor pe care el mi le expunea eu le întruneam sută la sută). Doar când i-am arătat fotografii ale galeriei din Spania și dovezi că voi expune acolo, expresia feții lui s-a schimbat în admiraţie. Coborând la parter, un alt domn, care se părea că mă aștepta pe mine, mi-a spus direct: eu fac parte din comisia de primire (în membrii uniunii) și aș putea să te ajut...

Obrăznicia lor m-a revoltat. Acum o fi fiind altfel, dar atunci așa a fost”, povestește Irina.

A hotărât să meargă pe cont propriu. Studiind piața din Republica Moldova, a înțeles că cererea pentru obiectele de artă veritabilă e mult prea mică, turiști nu avem, iar capacitatea de cumpărare a populației – sub orice nivel.

"Nu-mi puteam permite să o fac pe geniul – trebuia să ne creștem copiii, să le asigurăm instruirea. Să vând haine și încălțăminte era mai sigur şi mi-am deschis un chioşc în piaţa din Orhei. La două evenimente la care am participat la Centrul „Moldexpo” am avut mare succes. Dar la Orhei priveam cum lumea cumpăra încântată la chioșcurile de alături mărfuri chinezești de proastă calitate și trecea speriată pe lângă chioșcul meu cu lână, mătase, piele naturală, modele stilate, comode... Pur și simplu nu am inițiat afacerea la locul potrivit și în timpul potrivit. Dar atunci puteai să o inițiezi doar prin cunoscuți, cu „daruri”. În altă parte nu a fost posibil. Am fost nevoită să accept condițiile vieții. Acum lucrurile s-au mai schimbat”, spune Irina.

 

Au emigrat din nou, luând-o de la capăt

Toate acestea i-au descurajat pe soții Săndulescu. Tocmai atunci, ambasada le-a deschis copiilor vizele pentru Portugalia. Au dăruit marfa care le mai rămăsese, au încuiat ușile și au plecat cu gândul să revină.

Irina spune că de data aceasta a fost foarte complicat, chiar dramatic să-și aranjeze traiul în Portugalia. Criza se făcea simțită mai ales în domeniul construcțiilor, unde trebuia să-și găsească de lucru soțul. Copiii urmau să se integreze într-un sistem de învățământ nou, era luna februarie, ei nu cunoșteau limba, se simțeau izolați. Irina le-a fost preparatoare acasă. „Au încheiat anul școlar foarte bine: mezina, Nicoleta, cu cele mai bune note, iar Cătălina  - cu bursă de merit. Copiii au făcut facultăți, pot spune că fiicele s-au afirmat deja în domeniul artelor, vernisează, obțin premii (http://www.cuvintul.md/article/Marele-Premiu-pentru-tanara-pictorita-din-Orhei-Nicoleta-Sandulescu-stabilita-in-Portugalia/)”, se bucură mămica.

Cât despre ea însăși, spune că și-a reînnoit licența și a continuat să picteze și să-și vândă lucrările. „Erau foarte solicitate mai ales peisajele de dimensiuni mici și aceasta ne-a ajutat mult în perioadele când soţul îşi găsea mai greu de lucru să ne ținem copiii la facultăți în Lisabona. Colaborez cu galerii cum ar fi Arte Algarve, Ledi en Red, Galeria XXL, îmi vând picturile și la licitații, am comenzi, pe care le reglementez prin contracte. Recent am livrat o comandă unui client din Franța - un triptic de dimensiuni impresionante. Am şi tablouri pe care intenţionez să le păstrez pentru expoziţii, dar,  dacă clientul insistă şi oferă preţ foarte bun - le cedez. Niciodată nu am avut false pretenţii, nu m-am tânguit, nu mi-am criticat confraţii că lucrează "pentru piaţă", nu mi-am exagerat meritele, potențialul ş.a.m.d. Cu siguranță am fost în pierdere ne-devenind membră a Uniunii Pictorilor din RM – nu m-aș fi descurajat la acel moment, aș fi rămas în țară, cum planificam, aș fi pictat pe alte teme, lucrări de dimensiuni mari și mai puțin peisaje pentru turiști. Dar sunt sigură că a pierdut ceva și UP că nu mă are. Ne-am asumat  toată răspunderea pentru familia noastră și am căutat să facem față situației, inclusiv prin a pleca peste hotare şi a ne ocupa de ce ştim şi ne place cel mai mult.

Mai nou, mi-am deschis o mică galerie-salon personală aici, în orășelul Alvor, care se află alături de orașul Portimeo, unde locuim. Proprietarul galeriei care îmi vindea lucrările e în vârstă, a plecat în Germania, dar ținem legătura. În Portugalia e foarte simplu să-ți înființezi o afacere și să activezi, dacă respecți regulile. Primul an ești scutit de impozite. Trebuie neapărat să faci asigurare, să ai aparat de casă, actele de înregistrare a afacerii expuse la vedere, condică de reclamații, să asiguri accesul persoanelor cu dizabilități locomotorii și cărucioarelor pentru bebeluși. Dacă încalci ceva – nici un fel de jale, prieteni, cunoștințe nu te ajută – de mită nici vorbă nu poate fi. A durat mai puțin de o lună să asigur cerințele enumerate”.

Irina şi-a înregistrat galeria ca afacere, iar localul l-a arendat. Spune, încă, că problema e să-ți faci cunoscută afacerea, să o promovezi. “Mi-am alcătuit o bază de date ale persoanelor interesate în a procura obiecte de artă, pe care o completez continuu. Dar aș prefera să avem o persoană de încredere care să se ocupe de vânzările lucrărilor noastre: ale mele și ale fiicelor, de promovare, pentru că asta e o artă aparte, care cere vocație și timp”.

Împreună cu fiicele, preconizează mai târziu să deschidă o altă galerie de arte, la Lisabona - fiica medie, Cătălina, este sculptoră, ceramista, restauratoare, mezina, Nicoleta, pictoră. Toate trei pregătesc în prezent o expoziție, în Cazino de Estoril.

 

Investiţia de aici ne-ar putea aduce un venit şi acasă

Portugalia ne-a devenit a doua patrie. Și eu, și soțul, întotdeauna am lucrat legal, deci, vom avea o pensie. Totuși, preconizăm să ne întoarcem la casa noastră, la Orhei. Dar după ce vor finisa copiii și masteratele. 

Tot ce am edificat aici, în Portugalia, – experienţă, cunoştinţe, relaţii, sperăm să genereze un anumit venit și când vom reveni acasă.

Unul din lucrurile importante pentru mine e să realizez o serie de lucrări despre țara mea, să-mi pictez satul natal, Chişcăreni din raionul Sângerei, oamenii de acolo care merită. Am vândut mii de lucrări pictate în Portugalia, la început ieftin, în ultimul timp prețul la tablourile mele a crescut brusc. Dar nu am nici o lucrare din Moldova. Trebuie să mă reabilitez faţă de ţara mea”, încheie mai în glumă, mai în serios Irina Săndulescu.

Text: Elena Roman

Foto, video din arhiva personală a Irinei Săndulescu.

Video: Cătălina şi Nicoleta Săndulescu în atelierul personal din Lisabona http://files.mail.ru/B7054BA5A12F44A49F186357843DAFDA)

 

Cu un clic în partea de sus dreapta a acestei pagini intră pe pagina de facebook a CUVÂNTUL-ui şi spune-ţi opinia, pune întrebări, dialoghează, distribuie să vadă şi prietenii tăi.

 

 

 

 

Irina Săndulescu în atelierul său din Portugalia

Irina Săndulescu în atelierul său din Portugalia

Peisajul urban-marin este tema multor tablouri semnate de Irina Săndulescu

Peisajul urban-marin este tema multor tablouri semnate de Irina Săndulescu

Tablou care va fi expus impreuna cu un triptic in muzeul de arta moderna din Gouvea

Tablou care va fi expus impreuna cu un triptic in muzeul de arta moderna din Gouvea

Peisaj marin de Irina Săndulescu

Peisaj marin de Irina Săndulescu