Cere socoteala pentru banii publici
Autorităţile publice locale: ce fac şi pentru cine?
Cititorul - Ziarul - Cititorul
Acţiunea cu cel mai mare impact civic
Aleşii locali: cum îşi fac datoria?
Personalităţile meleagului nostru
Prietenii Cuvântului
12 Mai 2011
Copiii migranţilor – între disperare şi haine de firmă
Îngânduraţi şi cu ochii trişti, dar cu haine de marcă. Aşa arată, de cele mai multe ori, copiii migranţilor. De câţiva ani, autorităţile prezintă o singură cifră care ar arăta câţi copii din Moldova au unul sau ambii părinţi plecaţi peste hotare - 100 de mii. Deşi este estimativă, aceasta nu reflectă totuşi realitatea. Specialiştii în domeniul drepturilor copilului spun că în realitate numărul acestor copii este cu mult mai mare.
Au maşină şi computer, dar nu au dragoste părintească
În raionul Călăraşi trăiesc 920 de copii care au un părinte plecat peste hotare şi circa 530 – ambii părinţi, conform datelor secţiei raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei.
Din satul Vărzăreştii Noi, de exemplu, sunt plecate peste 270 de persoane, susţine asistenta socială din localitate, Angela Popescu. Majoritatea - în Rusia, Italia, Portugalia, Franţa. "Îi vizităm des, afirmă Angela Popescu, ei sunt bine întreţinuţi, au de toate, dar sufletul omului nu-l poţi mângâia numai cu bani. Aceşti copii au cele mai performante telefoane mobile, calculatoare, poartă haine de firmă. Unii au şi maşină, cu care se plimbă numai prin sat, pentru că încă nu au permis de conducere. Dar tristeţea nu le mai dispare din ochi".
Într-un alt sat din Călăraşi, Şipoteni, locuieşte o fetiţă care nu şi-a mai văzut mama de 6 ani. Lenuţa spune că mama ei a plecat să muncească în Italia pe când ea avea şase ani. De atunci, la fiecare început de an şcolar a mers la careul solemn însoţită de cineva dintre rude şi a privit cu jind la copiii care veneau însoţiţi de părinţi. Nu i-a lipsit nimic în acest răstimp, cu o singură excepţie – dragostea de mamă. Lenuţa nu ştie ce înseamnă să discuţi cu mama şi să-i ceri un sfat atunci când ai o problemă la şcoală sau nu ştii cum să depaşeşti o situaţie mai delicată cu colegii.
De trei ani, singuri acasă
Pentru doi fraţi, Ionel şi Petruţ, din raionul Rezina, iarna curentă este a treia pe care o petrec singuri acasă. Părinţii i-au lăsat în grija unei vecine şi au plecat în Rusia pe când ei aveau câte 8 şi 9 ani. De atunci, fraţii au fost nevoiţi să se descurce mai mult pe cont propriu, ajutaţi câte puţin de vecini şi de asistentul social din localitate. Iarna fac singuri focul în casă, au grijă de gospodărie, aşa cum îi duce capul şi le ajunge putere, şi încearcă să fie în rând cu lumea. De când au plecat, părinţii nu şi-au prea amintit de ei, iar vecina care s-a angajat să-i îngrijească s-a îmbolnăvit şi o altă consăteancă a acceptat să le facă uneori de mâncare şi să le spele hainele.
Profesorii de la şcoală ne-au spus că fraţii învaţă bine şi că, spre deosebire de alţi copii ajunşi în situaţii similare, nu au abandonat lecţiile. Cel mai probabil, părinţii lor vor fi decăzuţi din drepturile părinteşti atunci când vor reveni în sat, spune asistenta socială din localitate. Băieţii însă, maturizaţi înainte de vreme, îşi aşteaptă mama şi tata cu sufletul la gură. Vor să le povestească cum s-au descurcat fără ei şi să-i convingă să nu-i mai lase singuri.
De dorul părinţilor au încercat să-şi pună capăt zilelor
Şi din raionul Vulcăneşti sute de oameni sunt plecaţi peste hotare. Cei mai mulţi muncesc în Turcia. Copiii rămaşi acasă spun că vor urma exemplul părinţilor imediat ce vor absolvi şcoala generală. Modelul oferit astfel de părinţi este greu de combătut. Totuşi, copiii migranţilor sunt foarte vulnerabili la stres şi la pericolele sociale, spune Nadejda Mocan, directoarea Centrului psihosocial din Vulcăneşti. Centrul a asistat până acum doi minori care au încercat să se sinucidă în timp ce părinţii erau plecaţi peste hotare. "Ca să-i readucem la normal şi să-i ajutăm să se reintegreze în societate şi în colectivul de copii a fost nevoie de mai multe sesiuni de consiliere psihologică", mai spune Nadejda Mocan.
"În raionul Cahul am înregistrat cazuri în care părinţii plecaţi la muncă au uitat în general de copiii lor", spune Elena Bacalu, specialist principal la Direcţia Asistenţă Socială din Cahul. „Sunt foarte mulţi copii abandonaţi de părinţii care au plecat peste hotare. Noi încercăm să-i căutăm. Pe unii reuşim să-i găsim, pe alţii nu. Avem cazuri când se întorc după o anumită perioadă şi depun declaraţii de refuz. Renunţă la copiii din Moldova, pentru că, de cele mai multe ori, au deja o nouă familie peste hotare".
Cine le poartă de grijă?
Responsabilitatea pentru copiii rămaşi fără supravegherea părinţilor (adică a copiilor în dificultate sau a celor în situaţii de risc) este „repartizată" între ministerele Protecţiei Sociale, Educaţiei, Afacerilor Interne, Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale. La nivel local, de aceşti copii sunt responsabili nu doar asistenţii sociali, primarii, dar şi profesorii, medicii şi alţi specialişti. Însă, fără un sistem eficient de „evidenţă" a copiilor rămaşi singuri acasă, autorităţile se văd nevoite să privească nişte cifre care sunt departe de realitate şi să intervină doar dacă abuzul a fost deja comis.
"Situaţia copiilor migranţilor diferă foarte mult de la un caz la altul. Există şi copii bine asiguraţi material, cărora nu le lipseşte nimic, cu excepţia părinţilor, dar sunt şi copii care îndură foame şi frig, după ce părinţii au plecat şi nu au mai dat de veste de ani buni, susţine Diana Cheianu-Andrei, sefa Catedrei de sociologie în cadrul USM, care elaborează un concept de recensământ pentru OIM privind situaţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţiei. Problemele cu care se confruntă această categorie de copii sunt foarte diverse, de la abuzul fizic şi sexual, până la sarcini nedorite şi avorturi timpurii.
Cum reacţionează statul?
Răspunsul statului la fenomenul copiilor singuri acasă s-a materializat într-un plan de acţiuni cu privire la protecţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească pentru anii 2010-2012. Acest document prevede modificarea cadrului legislativ în scopul responsabilizării părinţilor plecaţi peste hotare, astfel încât să fie protejate drepturile copiilor.
"Migraţia, sărăcia şi alte fenomene care au afectat familia în R.Moldova a făcut să avem astăzi 100.000 de copii lăsaţi în voia sorţii, iar cadrul legislativ existent nu le asigură întotdeauna o protecţie adecvată", a declarat ministrul Muncii, Valentina Buliga, la o şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, desfăşurat împreună cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.
Potrivit ei, ministerul îşi propune să elaboreze o bază de date a copiilor aflaţi în dificultate, care să includă şi copiii migranţilor. Aceasta ar urma să ajute autorităţile să le cunoască situaţia şi să poată interveni în problemele lor. De asemenea, autorităţile propun simplificarea procedurii de instituire a tutelei, astfel că persoana în grija căreia este lăsat copilul să fie responsabilă prin lege de securitatea lui.
O decizie a Guvernului în vigoare în prezent îi obligă pe migranţii care pleacă legal la muncă să prezinte la punctele de trecere a frontierei un act prin care să facă dovadă că a delegat cuiva tutela asupra copilului. Însă, în secţiile raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei şi copilului am reuşit să aflăm că sunt înregistrate doar câteva astfel de cazuri în fiecare raion. Majoritatea moldovenilor pleacă în străinătate ilegal. În cazul lor această obligaţie nu poate fi aplicată.
Numărul orfanilor sociali – mai mare cu fiecare an
Potrivit datelor Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, numărul copiilor rămaşi fără grija părinţilor este în continuă creştere. Astfel, dacă în 2006 în evidenţe intrau 94 de mii de copii, la care cel puţin un părinte era plecat peste hotare, în 2009 numărul acestora a ajuns la 135 de mii.
Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului, art. 3, Interesul Superior al Copilului: "Toate acţiunile care vizează copilul trebuie realizate în interesul superior al acestuia. Statul trebuie să asigure protecţia şi îngrijirea necesare atunci când părinţii sau reprezentanţii săi legali nu o pot face".
Copiii ale căror drepturi au fost încălcate sau părinţii acestora pot să se adreseze:
Avocatului copilului Tamara Plămădeală – Telefonul Copilului: 080011116;
Centrului pentru Drepturile Copilului – linia fierbinte: 930 222;
Institutului pentru Drepturile Omului - 24 49 11;
Centrului de Sănătate pentru tineri "Neovita" – 40 66 34; 46 37 28.
Natalia Porubin, Liliana Ursu, Centrul de Investigaţii Jurnalistice
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei "Jurnaliştii pentru Drepturile Omului", susţinută de Ambasada SUA în Moldova
blog comments powered by Disqus© 2009 Cuvântul SRL
Developed by Viorel Roman