Cere socoteala pentru banii publici
Autorităţile publice locale: ce fac şi pentru cine?
Cititorul - Ziarul - Cititorul
Acţiunea cu cel mai mare impact civic
Aleşii locali: cum îşi fac datoria?
Personalităţile meleagului nostru
Prietenii Cuvântului
08 Mai 2011
"Nu bunurile achiziţionate din proiecte sunt rezultatul activităţii mele"
Lilian Danilov, şeful Serviciului de Dezvoltare Investiţională şi Cooperare de la Consiliul Raional Teleneşti, la vârsta de 34 de ani se bucură de o notorie pregătire profesională. A absolvit Universitatea Pedagogică „Ion Creangă" din Chişinău în 1998, specialitatea Istorie şi Etnografie, este magistru în sociologie, a făcut stidii de doctorat la specialitatea etnologie/antropologie. Pe parcursul ultimlor 10 ani a participat la diverse activităţi de dezvoltare comunitară şi activităţi estracurriculare. Prin cumul mai exercită şi funcţia de lector universitar superior.
Laureat al concursului "Omul anului 2006" (împreună cu soţia Sabina, la compartimentul Societate civilă), desfăşurat de săptămânalul CUVÂNTUL în parteneriat cu APA "AsProAgro" Orhei.
- Domnule Lilian Danilov, nu aţi fost angajat la Consiliul Raional Teleneşti după principiul partajării funcţiilor. Cu atât mai mult ne bucurăm când auzim că, odată cu venirea Dvs. în administraţia publică din raion intervin şi nişte schimbări. Cum s-a întâmplat că la Consiliul Raional V-au identificat capacităţile după alte principii decât cele stabilite în ultimul timp?
- Interesul scăzut de aplicare a principiilor partajării pentru ocuparea funcţiei de şef al Serviciului Dezvoltare Investiţională şi Cooperare se explică prin lipsa de interes politic pentru o funcţie care necesită abilităţi profesionale deosebite, care se obţin doar prin efort permanent de dezvoltare educaţională şi experienţă profesională. De asemenea, experienţa mi-a arătat că am reuşit să ocup această funcţie, deoarece Secţia Economie este una din puţinele entităţi la nivelul Consiliului Raional în care relaţiile dintre angajaţi se bazează pe colegialitate şi responsabilitate şi nu pe scheme de afilieri politice. Situaţia aminteşte de o redacţie de ziar unde trebuie să muncească numai cei care pot scrie.
- Sunteţi poate unicul dintre angajaţi, venit în administraţia publică din ONG. De ce, în opinia Dvs., această rezervă de cadre nu este pe deplin utilizată de administraţia publică?
- Trebuie să recunoaştem, că în raionul Teleneşti asociaţiile obşteşti active sunt puţine la număr, iar numărul asociaţiilor care dispun de o structură organizaţională dezvoltată este şi mai mic. Acest fapt limitează capacitatea sectorului non-guvernamental de a influenţa politicile publice locale şi procesul de luare a deciziilor. Pe de altă parte, asistăm şi la o poziţie negativistă a autorităţilor publice locale, care percep asociaţiile obşteşti ca organizaţii orientate doar spre obţinerea de beneficii personale, iar dacă să le recunoască utilitatea publică atunci membrii asociaţiilor trebuie să activeze dezinteresat, voluntar, fără a pretinde la nimic. Personal, această abordare o consider greşită. În acelaşi timp, mai continuă practica autorităţilor publice locale de "a avea un ONG la primărie", ceea ce exprimă foarte clar modul confuz în care reprezentanţii APL percep rolul asociaţiilor obşteşti în modul de organizare şi funcţionare a societăţii democratice. În această situaţie, de multe ori se produce conflict de interese pe diverse componente, iar, ceea ce este şi mai grav, o confuzie de roluri sociale ale celor implicaţi în acest tip de activitate.
Trebuie să înţelegem că aceste două sectoare au atribuţii şi roluri specifice, iar acolo unde interesele sunt comune relaţia trebuie să fie una de parteneriat, adică bazată pe drepturi şi obligaţii negociate şi asumate responsabil.
Lipsa de încredere, precum şi capacităţile manageriale şi profesionale scăzute, atât a autorităţilor publice, cât şi a asociaţiilor obşteşti determină un nivel scăzut de mobilitate profesională dintre aceste două sectoare. Cel puţin la această etapă, pentru a încuraja această mobilitate, este necesar să fie asigurat un proces transparent a angajărilor în funcţii publice, care să pună în valoare calităţile profesionale ale candidaţilor la aceste funcţii. De asemenea, dezvoltarea de mecanisme de consultări publice APL – asociaţii obşteşti, pe diverse domenii de activitate, ar asigura un flux de idei şi abordări inovative de dezvoltare.
- Aţi realizat cu succes conceptul unui Birou comun de informaţii şi servicii (BCIS). Persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă sau doresc să obţină o recalificare, să iniţieze propria afacere sau să aplice pentru asistenţă din partea Guvernului sunt ghidate, susţinute şi ajutate de către BCIS, inclusiv la locul de trai al cetăţenilor. Au fost materializate şi alte concepte în cadrul Secţiei Economie?
- Cel mai important lucru care încerc să-l promovez este că oamenii contează şi nici un lucru nu poate fi dezvoltat durabil dacă capacitatea umană este limitată. Pentru aceasta promovez ceea ce se numeşte mobilitate profesională. Apropo, până la BCIS rolul de a informa şi consulta populaţia îl aveau de regulă reprezentanţii APL şi ai serviciilor desconcentrate, dar o făceau ocazional.
De asemenea, încerc să dezvolt noi abordări manageriale sau de analiză a problemelor şi nevoilor de dezvoltare a instituţiei şi comunităţilor, aşa încât să propunem soluţii care oferă noi oportunităţi de dezvoltare, dar nu inhibă spiritele. În rest... cât echipament, mobilier sau alte bunuri au fost achiziţionate să spună cei care fac inventarierea, pentru mine nu acesta este rezultatul activităţii mele.
- Cum, în opinia Dvs., ar putea fi realizată o reformă a administraţiei publice locale, ca aceasta să nu "patineze", dar să dea efectele scontate?
- Nu consider că reforma administraţiei publice locale "patinează". Mai degrabă nu ştim exact de ce avem nevoie. Aceasta poate fi realizată doar atunci când va fi stabilită direcţia sinergetică de dezvoltare a societăţii noastre. Or, se poate întâmpla ca şi o reformă într-adevăr să dea greş. Am avut deja istoria cu judeţele, când reforma s-a înfăptuit cu mentalităţi perimate. În consecinţă, cine a încercat să faca această reformă tot aceia au şi compromis-o. Cearcă şi pomeneşte acum despre judeţ! Dar e bine să întreţii 34 de primării într-un raion când lesne acestea pot fi reduse la 12-14 unităţi teritorial-administrative?
- Ce încurcă unei administraţii publice să-şi exercite funcţiile pentru a face faţă provocărilor?
- În primul rând, consider că avem o politizare excesivă a autorităţilor publice locale. În foarte multe situaţii se ignoră legislaţia, recurgându-se la manipulări care depăşesc cadrul legalităţii şi produc nesiguranţă în rândul funcţionarilor publici.
În al doilea rând, autorităţile publice locale sunt privite mai mult "ca un loc de muncă", decât ca o oportunitate de a-şi dezvolta potenţialul profesional sau de a promova schimbări pozitive.
În al treilea rând, noţiunea de management al administraţiei publice locale este mai mult o provocare decât un concept operaţional pentru o bună parte din aleşii locali sau funcţionarii publici.
În al patrulea rând, dar nu în ordinea priorităţilor, lipseşte acea voinţă care ar deveni un catalizator de asumare principială şi responsabilă a actului guvernării locale.
- Este oportună o reformă teritorial-administrativă?
- Această reformă o consider oportună doar atunci când va fi bine gândită, care să fie promovată având la bază eficientizarea administraţiei publice locale în interesul dezvoltării economice, administrării eficiente a treburilor publice şi respectării drepturilor cetăţenilor, dar nu în funcţie de ambiţii şi interese personale şi de grup, scheme de manipulare politică a cetăţenilor etc. În opinia mea, primăria poate fi mutată şi pe Lună, or cetăţeanul nu are ce căuta în permanenţă la primărie dacă problemele sale, dar şi ale comunităţii se soluţionează.
- După alegerile locale consilierii raionali uniţi în coaliţie vor negocia funcţii în direcţiile şi secţiile consiliului. Cum, în opinia Dvs. i-am putea convinge pe aceştea să aducă profesionişti şi nu profitori de funcţii?
- De fapt, aici avem un proces mai îndelungat şi complex. Acest lucru trebuie să înceapă de la o cunoaştere mai bună de către cetăţeni a celor care candidează pentru funcţia de consilier raional. Cu părere de rău, noi continuăm să votăm flori, copaci, animale, dar mai puţin oameni, adică de acei care depinde luarea deciziilor. Este necesară o monitorizare mai bună a acestui proces şi asigurarea transparenţei procesului de luare a deciziilor. Aici, un rol important îl pot juca reprezentanţii sectorului non-guvernamental şi mass-media, dar, să recunoaştem, la Teleneşti aceşti actori sociali joacă un rol secundar. Dacă se declanşa o campanie în presă vs. de un asemenea eveniment, nu cred că se mai încerca partajarea vre-unei funcţii. Astfel, consider că este necesară o abilitare a actorilor locali în mai multe domenii de activitate: transparenţă, dezvoltarea capacităţilor de advocacy, promovarea practicilor de consultări publice, implicarea mai activă a femeilor şi tinerilor etc.
Ion Cernei
blog comments powered by Disqus© 2009 Cuvântul SRL
Developed by Viorel Roman