Cere socoteala pentru banii publici
Autorităţile publice locale: ce fac şi pentru cine?
Cititorul - Ziarul - Cititorul
Acţiunea cu cel mai mare impact civic
Aleşii locali: cum îşi fac datoria?
Personalităţile meleagului nostru
Prietenii Cuvântului
01 Oct 2010
Cheltuieli si efecte
In Rezina una dintre cele mai mari beneficiare de resurse bugetare este Intreprinderea Municipala "Servicii Comunal-Locative". In a. 2009, de exemplu, I.M. "SCL" a primit din bugetul orasenesc 1 mln 869 mii lei, iar in primul semestru al anului curent - 1 mln 72 mii lei. Aproximativ cu cite un milion de lei a suplinit veniturile intreprinderii in anii 2009-2010 si Consiliul Raional Rezina.
O parte din aceste mijloace au ajuns pe contul I.M. "SCL" ca plati directe pentru anumite servicii prestate primariei – amenajarea teritoriului, iluminarea strazilor, constructia diferitor obiecte. Alta parte – sub forma de subventii pentru fel de fel de procurari (masini, utilaje, apa potabila etc).
Consiliul a alocat, totusi, suma solicitata
La sedinta recenta a Consiliului Orasenesc a fost pus in discutie planul de finantare a sectorului "Amenajarea orasului" al I.M. "SCL" pe 7 luni ale a. 2010. In urma unor dezbateri aprinse si controversate, cu un numar de voturi la limita, consiliul a satisfacut cererea administratiei intreprinderii si i-a alocat 626,3 mii lei. Aceste mijloace, potrivit autorilor planului, sunt destinate pentru acoperirea cheltuielilor suportate de intreprindere pentru curatirea strazilor de gunoi (354,4 mii lei), iluminarea strazilor (148,4 mii lei), intretinerea zonei verzi (55,3 mii lei), paza cimitirului (34,6 mii lei), intretinerea personalului care are grija de iluminarea orasului (33,7 mii lei).
Initial, dupa cum au mentionat in cadrul sedintei specialistii I.M. "SCL", suma calculata era de circa 1 mln de lei, care apoi a fost revizuita maximal posibil. Unii consilieri au fost de parerea ca sumele cerute nu sunt destul de argumentate. De exemplu, pentru intretinerea zonei verzi au fost solicitati 55,3 mii lei, dar nici reprezentantii intreprinderii, nici cei de la primarie n-au putut concretiza care este suprafata acestei zone. In opinia consilierului Ion Perciun, zona verde a orasului este in delasare, plantatiile sunt prost ingrijite, aproape ca nu se planteaza noi pomi, arbusti si flori. Managerul intreprinderii, Vladimir Cocirla a motivat situatia prin lipsa de mijloace pentru procurarea materialului saditor. Potrivit altor consilieri, problema data ar putea fi solutionata, cel putin partial, cu fortele agentilor economici si a locuitorilor orasului prin intermediul diferitor concursuri sau angajamente de servitutie, primariei si I.M. "SCL" revenindu-le doar rolul de organizator si coordinator al actiunilor.
In aceeasi ordine de idei s-a mentionat ca o mare parte din trotuarele orasului necesita reparatie. In ultimul timp unii agenti economici au inceput sa amenajeze trotuarele adiacente intreprinderilor si institutiilor lor, dar acest lucru decurge haotic, cu materiale diferite si astfel nu se obtine efectul scontat. In opinia consilierilor, dar si a mai multor rezineni, trotuarele ar putea fi amenajate, inclusiv cu resursele agentilor economici, cu materiale identice, dupa un plan unic elaborat de specialistii primariei si realizat sub controlul lor.
Orasul, fiind situat pe malul Nistrului, are nevoie si de un serviciu salvamarin, considera acelas consilier Ion Perciun. Acest serviciu a fost intotdeauna o parte componenta a I.M. "SCL" si era binevenit pentru siguranta celor care se odihnesc la plaja oraseneasca, practica pescuitul etc. Daca acest serviciu ar exita, poate ne-am gindi cum sa facem ca plaja oraseneasca sa figureze nu numai pe hirtie, dar sa devina si un loc de odihna pentru oraseni si oaspetii Rezinei, a remarcat consilierul.
Desi sumele alocate din buget pentru iluminarea orasului sunt destul de mari, rezinenii sunt nemultumiti ca pe o mare parte de strazi noaptea in genere nu arde lumina, altele sunt iluminate ocazional. Intr-o scrisoare la redactie rezineanul Constantin Lupascu cere ca primarul sa dea explicatii orasenilor prin intermediul ziarului asupra acestei situatii si sa spuna ce intreprinde administratia orasului pentru a o imbunatati.
Primarul Petru Sova a mentionat ca iluminarea proasta a orasului este cauzata de lipsa de finante si sistemul de iluminare vechi si foarte costisitor. "Becurile de care ne folosim in prezent sunt slabe si foarte repede se ard, a spus primarul. Potrivit dumnealui, in prezent filiala Rezina a SA "RED-Nord" reconstruieste liniile de electricitate din oras. In paralel energeticianul I.M. "SCL" face o revizie a sistemului de iluminare, care se prevede sa fie schimbat pe unul mai eficient, a spus Petru Sova.
Ofertele I.M. "SCL" au fost cele mai convenabile
Reparatia apeductului este una din cele mai mari probleme ale administratiei or. Rezina. Construit cu 30-40 de ani in urma, acesta necesita, pe mai multe sectoare, reparatie capitala. Responsabilii de la I.M. "SCL" sustin ca pierderile enorme de apa potabila (peste 60%) pentru procurarea careia se cheltuie sute de mii de lei, sunt cauzate in cea mai mare parte anume de starea nesatisfacatoare a apeductului.
In anul 2009 din bugetul orasului, pentru reparatia capitala a citorva portiuni ale apeductului, au fost alocati circa 600 mii lei. Este vorba de segmentul bulevardul Sciusev - str. Voluntarilor si cel de pe strazile B.Glavan, Sf.Ilie si 8 Martie.
La licitatiile pentru aceste obiecte au participat trei intreprinderi: SRL "Becad, SA "Specimontaj" si I.M. "SCL". Ofertele prezentate de I.M. "SCL" au fost cele mai convenabile pentru primarie, considera Gheorghe Zgurean, specialist pentru constructii si gospodaria comunala la primarie, care a si supravegheat realizarea proiectelor. Pentru ca administratia acestei intreprinderi a propus cele mai mici preturi (economiile fata de cheltuielile prevazute in devizul primariei si preturile propuse de ceilalti participanti la licitatie au fost de peste 20 de mii de lei), dar si pentru ca, construind un obiect pe care il va exploata in continuare, intreprinderea numaidecit se va ingriji de calitatea lucrarilor si a materialelor utilizate.
Sute de mii de lei dusi pe apa simbetei
Pe parcursul ultimului deceniu cea mai controversata problema legata de activitatea I.M. "SCL" este subventionarea masiva din bugetul public a aprovizionarii orasenilor cu apa potabila. Mai multi ani Uzina metalurgica din Ribnita furniza primariei Rezina apa in contul platii pentru arenda terenurilor aferente statiei de pompare din Tarasova si statiei de purificare a apei din Bosernita, transmise circa doua decenii in urma de Guvernul de la Chisinau spre gestionare uzinei ribnitene. Primaria, la rindul ei, transmitea apa I.M. "SCL", care o vindea consumatorilor. De fapt, I.M. "SCL" comercializa doar circa 30 la suta din apa platita deja, restul constituind pierderile.
In anul 2009 administratia uzinei metalurgice, cu sustinerea Guvernului Greceanii, a majorat de citeva ori pretul de furnizare a apei, fapt ce a determinat administratia Rezinei sa revitalizeze sondele construite la inceputul deceniului curent in lunca Nistrului si apoi abandonate. Trecerea de la o sursa la alta a fost destul de problematica si a tinut aproape un an, soldindu-se cu cheltuieli suplimentare solide de finante publice.
De exemplu, in primul trimestru al a. 2010 I.M. "SCL" i-au fost alocati din bugetul orasului 600 mii lei pentru subventionarea apei procurate de la Uzina metalurgica din Ribnita, pretul careia saltase pina la 6 lei/m3. Mai intii administratia I.M. "SCL" a venit cu o cerere catre Consiliul Orasenesc, solicitind majorarea tarifelor pentru consumatori si promitind ca dupa ce se va trece la exploatarea propriilor sonde pretul apei furnizate rezinenilor se va reduce considerabil. In urma unor dezbateri foarte aprinse consiliul a decis sa salveze in oarecare masura buzunarele consumatorilor si sa puna iar la bataie bugetul orasului. Consilierii stiau ca din cei 100 mii de m3 de apa platiti, I.M. "SCL" va reusi sa vinda cel mult 45 de mii de m3. Cu alte cuvinte, prin aceasta operatie, circa 330 mii de lei adunati din buzunarul contribuabililor s-au dus pe apa simbetei.
De fiecare data cind solicita din buget subventii pentru diverse servicii prestate populatiei si agentilor economici din oras,administratia I.M. "SCL" se plinge de starea economica-financiara deplorabila a intreprinderii.
In acelas timp, potrivit raportului prezentat de Vladimir Cocirla, managerul-sef al I.M. "SCL" Consiliului Orasenesc, intreprinderea a incheiat anul 2009 cu un profit de peste 600 mii lei.
Tudor Iascenco
blog comments powered by Disqus© 2009 Cuvântul SRL
Developed by Viorel Roman