RSS

CUVÂNTUL moare fără susţinerea diasporei

Nu ne putem lipsi de ştirile de acasă

Multstimaţi cititori ai săptămânalului regional CUVÂNTUL pe site-ul www.cuvintul.md!
De câţiva ani CUVÂNTUL, apare şi în variantă electronică . Graţie acestui fapt, moldovenii din diaspore, mai ales cei din raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti, aria de difuzare a ziarului, pot afla despre viaţa, evenimentele din localităţile natale, dar şi din ţară.
Pentru că tot mai mulţi cititori preferă varianta electronică, GRATUITĂ, a ziarului, redacţia pierde din abonaţi, de aceea acum pune în ziua apariţiei doar începutul materialelor or, unicele surse de existenţă ale acestui săptămânal independent sunt veniturile de la vânzarea ziarului şi publicitate. Pentru ca noi, cititorii din diasporă, să putem beneficia de informaţii proaspete, operative, în ziua apariţiei ziarului, subsemnatul, Iacob Cazacu-Istrati, la care s-au alăturat deja şi alţi cititori din diasporă, propun:
Să ne unim măcar 400-500 de cititori ai variantei electronice şi să achităm benevol câte 1 dolar sau 1 euro pe lună (ori 12 dolari sau euro pe an) pe unul din conturile redacţiei.

PS. În acelaşi mod am putea plasa în ambele variante ale CUVÂNTUL-ui diverse texte publicitare, inclusiv felicitări, condoleanţe pentru rudele, prietenii din R.Moldova şi nu numai.

Rechizitele bancare pentru transfer:

MDL
P.P.CUVÂNTUL SRL
Rezina, str. Păcii, 38
BC ”Moldova-Agroindbank” SA, fil. Rezina
Cod AGRNMD2X777, cod fiscal 1004606001301
Cont decontare 225183101631

USD
P.P.CUVÂNTUL SRL
Rezina, str, Păcii, 38
BC”Moldova-Agroindbank” SA, fil. Rezina
Cod AGRNMD2X777, cod fiscal 1004606001301
Cont decontare MD22AG000000022512459944

EURO
P.P.CUVÂNTUL SRL
Rezina, str. Păcii, 38
BC ”Moldova-Agroindbank” SA, fil. Rezina
Cod AGRNMD2X777, cod fiscal 1004606001301
Cont decontare MD11AG000000022512459948

Contacte e-mail: cuvintul@gmail.com, cuvintul@api.md

Dragi pământeni! Necătând unde vă aflaţi, Vă rugăm să vă alăturaţi la semnăturile noastre şi să ne abonăm online la ziarul nostru CUVÂNTUL!

  1. Iacob Cazacu-Istrati, istoric, poet, publicist, a.n. 1954. Toronto, Canada
    Contact: iacob.cazacu@gmail.com tel.1 416 716 8841
  2. Nicolae Cojocaru, dr. în filosofie, a.n. 1935. Deusseldorf, RFG (Deşi nu sunt originar din zona despre care scrie cel mai mult Cuvântul, susţin totalmente această iniţiativă, fiind şi eu un cititor al bunului săptămânal independent, editat de către valorosul meu consătean Tudor Iaşcenco)
  3. Victor Onofrei,1975, Şeful Departamentului Contabilitate şi Tehnoliogii Informaţionale …Monthreal, Canada
  4. Ion Cazacu, inginer, Edmonton, Canada
  5. Grigore Istrati, mechanic-auto, Eckhibastuz, Kazahstan
  6. Macari Valentin, Inginer, 1970, Pickering, Canada
  7. Violetta Danici, 1986, istoric, Calgary
  8. Constantin Dumitraş, constructor, Moscow, Rusia
  9. Rodica Roşca-Dvorean, economist, North-York, Canada
  10. Efimia Costandoi, 55 ani, Welsswasser, Germania
  11. Ruslan Ghileţchi, inginer, Dublin, Irlanda
  12. Şchiopu Vitalie, ing. operator, Padova, Italia
  13. Mihai Butnaru, ing. electron., Praga, Cehia
  14. Andrei Bechet, jurist, Grecia. Ins.Creta

Legal in Europa cu buletin de Romania

Legal in Europa cu buletin de Romania

None

Dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, numarul moldovenilor care cer rezidenta in Romania s-a triplat.
Oficiul Roman pentru Imigrari descopera in fiecare an aproximativ 20 de casatorii de convenienta.
Casatoria fictiva cu un cetatean roman a devenit pentru multi moldoveni o sansa de a munci legal in Europa.
De mai bine de 3 ani, de cind Romania este tara membra a Uniunii Europene, o buna parte din certificatele de casatorie dintre cetateni moldoveni si romani inseamna cu totul altceva decit finalul unei povesti de dragoste si oficializarea traiului in comun. Acesta are o menire mult mai pragmatica. Pentru cetateanul moldovean, certificatul de casnicie inseamna carte de rezidenta (un fel de buletin de Romania pentru straini) si acces liber in tarile europene, iar pentru cetateanul roman – sume importante de bani. De regula, „mirii" se cunosc pe internet, dar nu pe site-uri matrimoniale, ci pe cele de anunturi.

Mire din Romania cumparat cu 2000 de euro

„Vrei sa ai cetatenie romana si nu stii cum? Foarte simplu!!! Casatoreste-te cu mine si vei avea aceleasi drepturi ca orice cetatean roman. Pentru mai multe detalii: e-mail: casatorie24@yahoo.com" – este unul dintre anunturile ademenitoare pe care l-am gasit pe un site. Tot acolo, dau de un altul, mult mai direct, cu mentiunea „valabil pentru femei din Republica Moldova": „Caut fata din Moldova pentru casatorie de convenienta. Ofer pasaport european si liber acces in Europa fara nici o obligatie din partea nici unei parti".

Anuntul momeala

Ca sa testez „sistemul" casatoriilor fictive, am postat pe internet propriul anunt: „Tinara, 24 de ani, cu un venit sigur, caut cetatean roman pentru casatorie de convenienta. Cer discretie. Pentru detalii nu ezitati sa ma contactati". Incredibil, dar acest anunt-momeala a reusit sa adune timp de o luna peste 250 de vizualizari si raspunsuri de la peste 45 de barbati. Acestia au spus ca sunt din Iasi, Bucuresti, Constanta, Vilcea, Ploiesti si Cluj si ca s-ar insura cu o moldoveanca pentru o suma frumusica. Nu i-ar deranja nici cei 5 ani cit ar trebui sa ramina casatoriti, daca femeia de peste Prut ar fi dispusa sa plateasca aminarea divortului. De ce s-ar casatori fictiv? Raspunsul e acelasi: pentru ca au „nevoie urgenta de bani", iar asta deoarece „in Romania e criza" sau „vreau sa-mi zugravesc garsoniera" sau „sa-mi finalizez constructia vilei".

In discutiile de pe messenger si email le spun potentialilor miri ca sunt o tinara din Chisinau si ca vreau sa ajung in Italia. Vreau sa muncesc acolo dar si sa ma tratez, pentru ca am auzit ca la italieni asistenta medicala este gratuita. Sunt disperata si dispusa sa platesc pentru ca am nevoie de o interventie chirurgicala in strainatate. Asa am reusit sa gasesc peste 30 de barbati, cu virsta cuprinsa intre 21 si 45 de ani: citiva studenti, vreo doi taximetristi, proprietari de firme de distributie, sau de constructii, muncitori necalificati, un fizioterapeut si chiar un antrenor de tenis. Am dat si de intermediari. Acestia se ofera sa-ti gaseasca un sot in timp util si stiu sa-ti expuna foarte repede intreaga procedura, dar si citi bani sa pregatesti pentru perfectarea actelor, transport si alte cheltuieli.

Cristian

Lista mea incepe cu fizioterapeutul Cristian din Iasi, care spune ca locuieste in Italia de aproximativ 8 ani. De la sfirsitul lunii martie cauta pe cineva pentru o casatorie de convenienta pentru ca si el, la rindul lui, are nevoie de rezidenta pe teritoriul Republicii Moldova. Vrea sa sustina examenul pentru permisul de conducere in Moldova pentru ca in Romania a incercat de 2 ori si nu a reusit. Cu toate acestea, nu refuza banii si spune sa ii dau 1000 de euro. Este politicos si nu a acceptat sa platesc consumatia facuta la una dintre cafenelele din centrul comercial Jumbo din Chisinau.

Dupa ce i-am explicat ca vreau sa ajung in Italia pentru tratament, Cristian a tresarit. Intelegator si cu o voce compatimitoare, s-a oferit sa rezolve rapid plecarea in Italia cu viza. „Am niste relatii la o clinica din Roma. Vorbesc cu doctorul de acolo si indata iti inventeaza o boala care necesita ingrijiri la clinica respectiva si obtii fara probleme viza pentru Italia, motivul fiind tratamentul." Dar nu uita nici de casatorie, spunind ca este totusi cea mai avantajoasa cale. „Daca nu te grabesti si poti sa astepti citeva luni casatoria e cea mai buna varianta pentru tine. Poti sta legal in Italia oricit ai nevoie. Viza la un moment dat o sa expire si ramii ilegal." Povesteste si despre o familie de medici din Falesti pe care i-a ajutat sa ajunga ilegal in Italia. Mentioneaza ca acum cuplul e bine, dar nu mai recomanda nimanui sa plece ilegal, pentru ca e destul de greu si riscurile sunt prea mari.

Din discutie, inteleg ca Cristian este destul de experimentat la capitolul casatorii de convenienta. „Colaborez cu un cetatean indian, stabilit la Roma. El gaseste persoane din India care vor cetatenie romana, iar eu - persoane care ar accepta sa se casatoreasca cu indieni pentru bani. Pentru intermediere, am un venit bun. In cazul tau e mai simplu, ca stii romana. In plus, eu am mai fost in Moldova nu o data, asa ca n-o sa iau de la tine suma pe care o iau de la indieni.", precizeaza Cristian.

La despartire, se asigura ca am inteles tot ce am discutat si imi recomanda sa incep sa pregatesc actele pentru casatorie, inclusiv certificatul de celibat.

Dan

Dan este cetatean al Romaniei, dar locuieste la Chisinau de 3 ani. Spune ca are o firma cu sediul in cartierul Riscani, care este unic distribuitor in Moldova al sacoselor biodegradabile produse de firma romaneasca Packaging Romania S.A. Pentru ca afacerea cu sacose nu este prea rentabila, patronul Dan s-a specializat si in alt gen de servicii.

Dupa aproximativ doua saptamini de discutii pe internet, imi stabileste o intilnire la care vine insotit de Ana, o chisinaueanca de 23 ani, viitoarea lui sotie. Aflu astfel ca Dan este de fapt, intermediar, care mi-l recomanda pe un tinar pentru casatoria mea de convenienta. „Este vorba de Daniel, un tinar cu ochi albastri din Rimnicul Vilcea, numai bun de insuratoare", spune Dan, care precizeaza ca el se va ocupa de toate actele. Stie bine ce are de facut pentru ca a mai fost casatorit cu o moldoveanca care e de ani buni intr-o tara europeana. A divortat de ea la nici un an de casatorie, timp in care femeia a reusit sa ajunga sa munceasca in Grecia, asa cum si-a dorit.

Dupa lungi negocieri, stabilim sa-i ofer pentru acte in jur de 2000 de euro, dintre care 1500 de euro sunt venitul lui ca intermediar si al viitorului sot, iar restul banilor pentru: viza (150 de euro), acte in Romania pentru casatorie (50 de euro), chirie (150 de euro), asigurarea medicala si notar (alti 150 de euro). Acesti bani ar fi suficienti ca sa obtin cu ajutorul lui Dan buletinul de Romania, cu care sa pot merge liber in Europa. Dan insa a uitat sa ma previna ca rezidenta romana nu foloseste la nimic daca tinara sotie nu merge in Europa impreuna cu sotul.

Vazind ca ezit totusi si cer garantia unei casatorii care sa dureze 5 ani, ceea ce mi-ar da dreptul sa depun actele pentru cetatenie, Dan vine imediat cu solutia: „Timp de 5 ani, ii trimiti lunar baiatului cite 100-150 de euro ca sa nu divorteze si s-a rezolvat. E amarit saracu' si ar fi de acord. Garantez! Ca sa ai totusi siguranta ca nu divorteaza putem face un contract prenuptial, in care sa fie prevazut „in cazul in care divorteaza inainte de a se implini 5 ani de la casatorie, sotul se obliga sa achite suma de 5000 euro, de exemplu".

Lucian, Razvan si Costel

Si pentru ca dupa anuntul meu m-am ales cu o oferta bogata de "miri", ajung sa fac cunostinta si cu Lucian, un tinar de 28 de ani din Piatra Neamt. El se lauda ca are un prieten jurist, de origine romana, stabilit la Chisinau, si care toamna aceasta si-a oficializat casatoria cu o moldoveanca. Bazindu-se pe competenta prietenului sau, este suta la suta hotarit sa se insoare. Dovedeste sa se ocupe de toate pentru ca nu munceste si are timp berechet. A mai fost in Moldova si este convins ca basarabencelor le sunt pe plac baietii din Romania pentru ca acestia ar fi mai politicosi si mai draguti cu ele.

Un alt raspuns, o noua tranzactie. Razvan, 35 de ani, din Constanta. Pentru ca a mai inregistrat anterior o casatorie de convenienta, Razvan este gata sa mai mearga o data la Oficiul Starii Civile pentru bani. In 2007, cind Romania a intrat in UE, s-a casatorit din interes cu o marocana pe cind muncea prin Marea Britanie. Acest detaliu il prezinta ca pe un avantaj, pentru ca asa demonstreaza ca stie procedura, si, respectiv, viitoarea „sotie" nu are de ce sa-si faca griji. „Increderea este cea mai mare problema, restul se rezolva". Sustine ca are nevoie urgenta de bani. Ce cistiga ca si taximetrist e putin, de aceea s-ar casatori cu o moldoveanca.

Costel din Bucuresti nu are de gind sa se insoare. Inteleg ca este un intermediar, pentru care casatoriile de convenienta sunt o sursa importanta de venit. Sustine ca are vreo 4-5 baieti, „toti cu casele lor", care isi asteapta sotiile. Avantajul lui: soti intr-ales. Costel merge mai departe si spune ca este in cautarea unui „partener de afaceri" din Moldova, care sa-i gaseasca mirese pentru „baietii lui". Nu da detalii la telefon, preferind sa discute subiectul fata-n fata, pentru ca discutia telefonica poate fi inregistrata.

De ce moldovencele se casatoresc de forma cu cetateni romani?

O casatorie cu un cetatean roman da strainilor din afara Uniunii Europene mai multe drepturi, inclusiv acela (care conteaza cel mai mult) de a calatori liber in spatiul Uniunii Europene si de a se angaja fara autorizatie de munca. Daca mariajul nu este desfiintat timp de 5 ani, strainul poate solicita cetatenia romana, iar dosarul este, in cele mai multe cazuri, acceptat.

Oficiul Roman pentru Imigrari cunoaste fenomenul casatoriilor de convenienta, de aceea se ocupa de monitorizarea cuplurilor in care unul dintre soti este cetatean strain. Reprezentantii Oficiului ii pot vizita pe tineri la domiciliu ca sa se asigure ca ei locuiesc impreuna. Supravegherea acestor cupluri se face pina in momentul in care autoritatile sunt sigure ca cei doi nu au incheiat o casatorie de convenienta. In caz contrar, autoritatile romane pot anula permisul de sedere al cetateanului strain, obligindu-l sa paraseasca Romania. Astfel, are de pierdut doar una dintre parti, in cazul nostru cel cu cetatenie moldoveneasca. Legislatia romaneasca nu prevede nicio sanctiune pentru romanii care incheie casatorii de forma. Iata de ce numarul romanilor care se arata dispusi sa se casatoreasca contra cost este destul de mare.

Dupa integrarea Romaniei in UE fenomenul casatoriilor de convenienta dintre cetatenii romani si cei moldoveni pare sa se fi intensificat, desi autoritatile neaga amploarea fenomenului prin statistici optimiste.

Daca inainte de integrare, numarul moldovenilor care au obtinut rezidenta pe teritoriul Romaniei in urma casatoriei abia depasea 2000 (2070 in 2006), in iunie 2010 numarul acestora a crescut pina la 9761. Analizind aceste date oferite de Oficiul Roman pentru Imigrari (ORI), observam ca inainte de integrare, in perioada 2005-2007, in jur de 1000 de moldoveni solicitau anual rezidenta romana in urma casatoriei, ca dupa integrare, numarul lor sa se tripleze. Un simplu calcul al datelor oficiale ne arata ca anual s-ar incheia in jur de 1000-1500 de casatorii de convenienta dintre romani si moldoveni, desi ORI nu descopera mai mult de 20 de cazuri pe an.

Olga Ceaglei Centrul de Investigatii Jurnalistice www.investigatii.md

Redacţia săptămânalului regional CUVÂNTUL dă startul acţiunii de caritate „Caravana cărţii româneşti”.

Cu participarea personalităţilor marcante din regiunea Orhei - protagoniştii serialului de interviuri „30 de întrebări de-acasă”, agenţilor economici, instituţiilor publice şi cititorilor ziarului, redacţia intenţionează să colecteze şi să distribuie bibliotecilor din satele regiunii Orhei literatură artistică, de specialitate, pentru copii în grafie latină. Astfel, sperăm să contribuim la completarea fondului de carte românească, la moment destul de modest, din bibliotecile publice şi şcolare din regiune.

Vom fi recunoscători tuturor doritorilor de a contribui la desfăşurarea acestei acţiuni nobile.

Aveţi o carte sau mai multe în plus? Veniţi cu ele la „Caravana cărţii româneşti"!

Ne găsiţi la tel.: 0254-2-15-83, 2-24-49 (or. Rezina, str. Păcii, 38), 0258-69-2-11 (s. Ţânţăreni, raionul Teleneşti), 078000048 (or. Şoldăneşti), e-mail: cuvintul@gmail.com, ion.cernei@gmail.com, victor@impulstv.com

Cea mai originală reţetă culinară

Patrimoniul gastronomic al regiunii Orhei (raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti) este zestrea noastră în florilegiul culturii europene. Reţetele originale de bucate specifice zonei de centru a R.Moldova pot constitui un punct de atracţie pentru pensiunile turistice, restaurantele din zonă, un instrument eficace de promovare a tradiţiilor, istoriei şi culturii plaiului în cadrul serbărilor populare etc.

Redacţia săptămânalului CUVÂNTUL şi postul IMPULS TV anunţă un concurs al celor mai originale reţete culinare specifice regiunii Orhei.

Concursul se adresează tuturor păstrătorilor şi promotorilor tradiţiilor şi obiceiurilor autohtone, gospodinelor şi gospodarilor, dar şi agenţilor economici şi persoanelor fizice care dezvoltă sau intenţionează să dezvolte o afacere în domeniul turismului rural, businessului alimentaţiei publice, care doresc să promoveze o reţetă moldovenească aşa cum o gătea mama, bunica şi străbunica şi/ori au bunăvoinţa să găzduiască prepararea ei.

Concursul se va desfăşura în lunile februarie - noiembrie 2015.

Rugăm, deci, cititorii care ar dori să se încadreze în concurs ori cunosc persoane iscusite în bucătăria naţională să ne contacteze la telefoanele (0254) 2-15-83, 2-24-49, 2-51-61; (0272) 2-21-47; (0258) 69-2-11; E-mail: cuvintul@gmail.com, cuvintul@api.md ori să ne scrieţi la adresa: str. Păcii, 38, oraşul Rezina.

În baza propunerilor cititorilor, jurnaliştii vor merge la adresele indicate şi vor filma procesul de preparare a bucatelor, povestind şi despre istoria reţetelor şi locul lor în bucătăria autohtonă tradiţională, obiceiurile şi tradiţiile localităţii respective, atractivitatea lor pentru utilizare în meniurile pensiunilor turistice, mănăstirilor, restaurantelor etc. Reportajele respective vor fi publicate în ziarul CUVÂNTUL, pe pagina web cuvintul.md, difuzate la posturile IMPULS TV şi Radio Şoldăneşti.

La finele proiectului, în baza opiniilor cititorilor, vizitatorilor www.cuvintul.md, auditoriului IMPULS TV şi Radio Şoldăneşti vor fi desemnaţi autorii a trei cele mai originale şi interesante reţete culinare specifice zonei Orhei.

Învingătorii vor fi premiaţi în cadrul unei solemnităţi consacrate aniversării de 20 de ani de la fondarea săptămânalului regional independent CUVÂNTUL (decembrie 2015).

În realizarea proiectului, suntem dispuşi să colaborăm cu pensiunile turistice, întreprinderile de alimentaţie publică, APL şi alte instituţii, care vor dori să găzduiască ori să sponsorizeze o reţetă concretă.

Activ nr. 66

Activ nr. 66

Obiectiv European nr. 12

Obiectiv European nr. 12

Activ 11 (65)

Activ 11 (65)

Urmăriţi-ne pe Facebook

Scoala de Studii Avansate in Jurnalism

Partenerii Cuvântului

Asociaţia Presei Independente Consiliul de Presă
Est Curier Ştiri locale

Apropo [1]

Alegătorul poate fi cel mai bun procuror şi judecător
În primele trei zile ale săptămânii curente am avut la redacţie câteva zeci de vizitatori ...
Citeşte ( 81 | )
Dacă vrem - trebuie!
Avem tot mai mult transport pe drumuri, tot mai mulţi conducători auto de toată mâna ...
Citeşte ( 82 | )
Ajunşi la putere, băieţii şmecheri ştiu cum să-şi facă interesele
Deunăzi, speakerul Adrian Candu motiva foarte „original” de ce autorităţile nu fac public raportul Companiei ...
Citeşte ( 179 | )
Statul suntem noi Statul suntem noi
Cum să nu?! Mă întreabă statul pe mine când cresc preţurile, în timp ce salariile ...
Citeşte ( 148 | )
Ce avem şi ce nu ne ajunge
Înainte de a citi acest editorial, vă propunem să lecturaţi interviul: "Eleonora Graur: "Activitatea trebuie ...
Citeşte ( 149 | )

Autorităţile publice locale: ce fac şi pentru cine? [1]

La sfârşit de mandat -  câteva aprecieri La sfârşit de mandat - câteva aprecieri
La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de ...
Citeşte ( 46 | )
Monumentul despre care atâta s-a discutat a fost, totuşi, inaugurat Monumentul despre care atâta s-a discutat a fost, totuşi, inaugurat
De 9 mai 2015, în scuarul din faţa clădirii administraţiei oraşului şi a raionului Rezina ...
Citeşte ( 171 | )
Eleonora Graur: "Activitatea trebuie începută de la primul pas" Eleonora Graur: "Activitatea trebuie începută de la primul pas"
Într-un interviu pentru săptămânalul CUVÂNTUL, publicat la 2 martie 2012, preşedinta raionului Rezina, Eleonora Graur ...
Citeşte ( 204 | )
CR Teleneşti – deţinătorul trofeului Cea mai de succes activitate realizată în medicină CR Teleneşti – deţinătorul trofeului Cea mai de succes activitate realizată în medicină
În ultimii ani, Consiliul Raional Teleneşti şi preşedintele raionului, Boris Burcă, au promovat şi au ...
Citeşte ( 415 | )
Nu fără suspiciuni, CR Rezina a distribuit 13,5 mln de lei Nu fără suspiciuni, CR Rezina a distribuit 13,5 mln de lei
În agenda şedinţei recente a Consiliului Raional Rezina au figurat 21 de chestiuni, o bună ...
Citeşte ( 307 | )

Electorala 2015 [3]

Pentru dezbaterile cu pretendenţii la funcţiile de primari ai oraşelor Orhei şi Rezina
În cadrul campaniei de informare şi educaţie electorală pentru alegerile locale din 14 mai 2015 ...
Citeşte ( 52 | )
Funcţiile de primari şi consilieri, foarte solicitate
Ieri a expirat termenul înregistrării concurenţilor electorali pentru funcţiile de primari şi consilieri de nivelul ...
Citeşte ( 51 | )
Electorala 2015-05-21 Rezina: la funcţia de primar  nu aspiră nici un tânăr Electorala 2015-05-21 Rezina: la funcţia de primar nu aspiră nici un tânăr
În cursa electorală pentru funcţiile de primari ale oraşelor Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti s-au ...
Citeşte ( 53 | )
Numărul concurenţilor este impresionant
Conform datelor Consiliilor electorale raionale şi orăşeneşti Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti, ieri dimineaţă în ...
Citeşte ( 116 | )
Primii concurenţi implicaţi în cursa electorală
Către sfârşitul zilei de 6 mai c., Consiliul electoral de circumscripţie Rezina nr. 26 înregistrase ...
Citeşte ( 168 | )

Evenimente [9]

Din adolescenţă după gratii
Un minor din raionul Şoldăneşti va petrece următorii şapte ani într-un penitenciar de tip închis ...
Citeşte ( 65 | )
Răstignirile speranţei
Doi locuitori din satul Vadul Raşcov, raionul Şoldăneşti, au înălţat o răstignire la intrarea în ...
Citeşte ( 66 | )
Izvoarele de Trebujeni, restaurate cu ajutorul poliţiştilor de frontieră Izvoarele de Trebujeni, restaurate cu ajutorul poliţiştilor de frontieră
Două izvoare din aria peisagistică a Complexului muzeal-arheologic "Orheiul Vechi", cunoscute sub denumirea de izvoarele ...
Citeşte ( 54 | )
A plouat cu diplome
Astfel, copiii şi profesorii au fost răsplătiţi pentru participare activă la activităţile desfăşurate în şcoală ...
Citeşte ( 67 | )
“Comunicare, Cooperare, Dezvoltare” “Comunicare, Cooperare, Dezvoltare”
Acesta a fost genericul conferinţei raionale a reprezentanţilor întreprinderilor mici şi mijlocii, care a avut ...
Citeşte ( 50 | )

Investigaţii [1]

Imperiul imobiliar al lui Plahotniuc sau Afacerea "Finpar" Imperiul imobiliar al lui Plahotniuc sau Afacerea "Finpar"
RISE Moldova a analizat peste o mie de documente, adrese de IP, servere şi adrese ...
Citeşte ( 290 | )
Modeşti în averi, dar bogaţi în activităţi Modeşti în averi, dar bogaţi în activităţi
Sfârşit. Început în nr. 1-18 Elena Hrenova (PSRM), Mihaela Spătari (PLDM), Vasile Panciuc (PCRM) sunt ...
Citeşte ( 96 | )
Electoratul a tot ales şi... a cules Electoratul a tot ales şi... a cules
Început în nr. 1-17 Socialiştii au adus în Parlament şi oameni cu antecedente penale; liberal-democraţii ...
Citeşte ( 144 | )
Nr. 18 în listele partidelor parlamentare: deputaţi devotaţi şi mai puţin devotaţi
Început în nr. 1-16Angel Agache (PLDM) şi Anatolie Zagorodnâi (PCRM) sunt deputaţii credincioşi faţă de ...
Citeşte ( 157 | )
Nr. 17 în listele partidelor  parlamentare: novici şi veterani Nr. 17 în listele partidelor parlamentare: novici şi veterani
Început în nr. 1-15 Vladimimr Golovatiuc (PSRM), Ştefan Creangă (PLDM), Anatolie Gorilă (PCRM) şi Valentina ...
Citeşte ( 148 | )

Publicitate din bani publici [1]

Asistenţă britanică pentru pompierii din regiunea Orhei Asistenţă britanică pentru pompierii din regiunea Orhei
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, în comun cu pompierii din cadrul Operaţiunii „Florian” a ...
Citeşte ( 41 | )
Ion Ştefârţă: A fost un mandat reuşit, am soluţionat collegial şi onest problemele cetăţenilor
La întrebări răspunde dl Ion Ştefârţă, preşedintele raionului Orhei - Domnule preşedinte! Orice mandat presupune anumite ...
Citeşte ( 127 | )
Acuzaţii reciproce şi proteste
Materiale pregătite de colaboratorii Consiliului Raional Orhei şi achitate din bani publici   Şedinţa de ...
Citeşte ( 277 | )
Legea privind finanţele publice locale,  prima etapă a procesului  de descentralizare administrativă Legea privind finanţele publice locale, prima etapă a procesului de descentralizare administrativă
Materiale pregătite de colaboratorii Consiliului Raional Orhei şi achitate din bani publici     Direcţia ...
Citeşte ( 318 | )
Procesul de dezinstituţionalizare - în grija unui Consiliu Coordonator
La şedinţa Consiliului Coordonator al Reformei Sistemului Rezidenţial de Îngrijire a Copilului şi Dezvoltării Educaţiei ...
Citeşte ( 287 | )