Cuvântul Cuvantul 09.02.2012

Cere socoteala pentru banii publici

Politic

Evenimente

Investigaţii

Autorităţile publice locale: ce fac şi pentru cine?

Apropo

Invitatul CUVÂNTUL-ui

Social

Cititorul - Ziarul - Cititorul

Chestionarul Cuvântului

Vector european

Agricultură

Pasiuni

Profil

Poziţie civică

Din prima sursă

30 de întrebări de-acasă

Patrimoniu

Analize

Publicitate

Acţiunea cu cel mai mare impact civic

Concurs

Interese la vedere

Spiritualitate

Divertisment

Aleşii locali: cum îşi fac datoria?

Talente tinere

Situaţie de conflict

Economie

Anul 1812: adevăr şi minciună

Istorii de succes

Personalităţile meleagului nostru

Satul şi oamenii lui


Prietenii Cuvântului

Asociaţia Presei Independente

Consiliul de Presă

Est Curier

Ecoul

Ştiri locale


Biroul de Audit al Tirajelor şi Internetului

26 Ian 2012

“Frate al pământului”

“Frate al pământului”

Câtă simplitate şi câtă profunzime în această boaghe de cuvinte, această definiţie-caracteristică: "Frate al pământului". Cu siguranţă însă pot confirma că, o mai amplă, mai adevărată şi succintă apreciere a creaţiei şi activităţii poetului Andrei Lupan nu există.

"...Frate al pământului" - la propriu şi la figurat. Student la facultatea agronomie, cercetător ştiinţific la Institutul de Viticultură din Chişinău, concomitent - mai mulţi ani, poet prin vocaţie. În 1946, Andrei Lupan este ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Apariţia, pe timpul regimului totalitar, a unui poet basarabean pe olimpul literar al republicii, care acorda o încredere deosebită "elitei scriitoriceşti transnistrene", era inexplicabilă. Aceasta o dovedeşte chiar şi spusa devenită arhicunoscută pe acele timpuri: "...dacă vrei să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru". Dar, în pofida zicalei, pământeanul nostru devine preşedintele forului scriitorilor din republică şi, cum era obişnuit să le facă pe toate, "...şi-a suflecat mânicile, muncind o viaţă întreagă întru susţinerea şi cultivarea talentelor tinere şi începătoare". Şi a reuşit editarea clasicilor, deschiderea „Aleii clasicilor". Sunt multe reuşite incontestabile. Iată doar câteva aprecieri ale contemporanilor "...a pus temeliile Uniunii Scriitorilor", " a crescut câteva generaţii de scriitori", "...şi-a pus capul la bătaie pentru opera lui Eminescu şi Creangă", "...nu a fost un răsfăţat al puterii" şi "nu a fost omul compromisului", a fost "scriitorul vremurilor ce l-au plămădit", "fiul acestor meleaguri, om al pământului", "copac care nu se îndoaie", "agronomul literaturii noastre", "Domn şi salahor al Basarabiei","Patriarh al culturii" etc.

"Andrei Lupan a fost unul dintre marii bărbaţi ai neamului din secolul nostru. Vor trece ani şi ani şi nu ştiu când se va mai naşte o asemenea personalitate în Moldova", afirmă scriitoarea Vera Malev.

Într-adevăr, e greu să-ţi imaginezi diversitatea intereselor, activităţilor şi posibilităţilor unui simplu om, pe care îl credeau stâncă:

- poet, dramaturg, eseist, publicist, traducător, Scriitor al Poporului din RSSM;

- om de Stat, deputat în Sovietul Suprem al RSSM şi URSS, preşedinte şi vicepreşedinte al Sovietului Suprem al RSSM;

- preşedinte al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească, secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din URSS;

- Erou al Muncii Socialiste din RSSM, cavaler al ordinilor "Lenin" şi "Drapelul Roşu de Muncă".

Această enumerare a preocupărilor şi distincţiilor poetului reflectă doar parţial vasta activitate a Domniei sale. Acestea, însă, sunt suficiente pentru a da o ripostă celor ce mai târziu l-au blamat, l-au scos din programele şcolare", "...l-au trădat, l-au batjocorit, făcându-l pe bătrân să părăsească lumea într-o cumplită mahnă sufletească".

Vreau să închei această tristă încercare de a nihila rolul şi aportul incontestabil al lui Andrei Lupan în viaţa culturală a republicii (de ieri, de astăzi, de mâine) cu ferma constatare a Anei Globu şi Lidiei Sitaru, autoarele bibliografiei "Andrei Lupan – frate al pământului": "E prea mare această personalitate - Andrei Lupan - pentru ca să poată să nu fie observată de cei care nu au pierdut cu totul vederea şi sunt cu rădăcini prea adânci în solul neamului, pentru ca să fie ruptă sau eliminată din contextul istoriei".

Personal, nu sunt un bun cunoscător al operei lui Andrei Lupan. Din ceea ce am reuşit să studiez pe băncile şcolii (generaţiile noastre au avut o aşa posibilitate), din întâlnirile cu poetul la aniversarea de 70 de ani şi reîntoarcerea la creaţia lupaniană, acum, la centenarul de la naşterea distinsului poet, constat cu regret, că l-am cunoscut puţin, că mi-a lipsit sfatul lui şi poveţile de nepreţuit ce persistă în fiecare rând citit.

Recitesc poezia "Fântâna lui Pahoma": "Nu l-am ştiut, dar parcă-l văd acum: / trei poşte-mprejur, nici picătură de apă,/ iar aicea, tăcând, de la vale de drum,/ un moşneag gârbovit sapă. / Zi după zi şi vechi săptămâni,/ statornic strunindu-şi sârgul,/ el n-a lepădat hârleţul din mâini; / pân-n-a găsit al apelor sfârcul./ A gătit-o bine, cu dragoste omul,/ pe urmă nu se ştie ce-a făcut;/ poate au ştiut buneii, dar şi ei s-au trecut,/ a rămas doar fântâna lui Pahoma".

Noi toţi plecăm, ne trecem... Aşa e dat de la Dumnezeu, dar fapta, urma pe pământ rămâne. Andrei Lupan a lăsat o urmă, o amprentă de neasemuit în viaţa social-culturală a poporului nostru, o brazdă trasă cu tâlc şi răbdare de plugar cu gândul la roadele de mâine şi de poimâine, aşa, cum a făcut-o ţăranul gospodar din toate timpurile, aşa cum şi moş Pahoma a făcut făntâna pentru multe generaţii înainte.

Acum, când se împlinesc o sută de ani de la naşterea rapsodului mihulenean, poetului academician, pământeanului nostru, Andrei Lupan, Secţia Cultură din raionul Şoldăneşti anunţă luna "Andrei Lupan – frate al pământului". Acest jubileu ne oferă prilejul de a privi la lungul şi rodnicul drum de om şi cetăţean al lui Andrei Lupan spre culmile cunoaşterii, de a răsfoi cartea onestului plugar al ogorului nostru literar, de a-l comemora prin diverse activităţi desfăşurate în biblioteci, şcoli, cămine culturale cu suportul consiliilor locale.

Expoziţii de carte şi articole din ziare şi reviste, ore literare, recitaluri de poezie, reviste bibliografice, discuţii pe marginea cărţilor şi altele vor reliefa genericuri vorbitoare: "Un om între oameni", "Viaţa şi activitatea lui Andrei Lupan" şi "Andrei Lupan – frate al pământului"...

Aceste sintagme vor alcătui şi tematica a două concursuri dedicate memoriei poetului. Concursul de poezie (proprie) la care vor participa elevii şcolilor din Şoldăneşti, Mihuleni, Şipca, Glingeni, Parcani şi expoziţia-concurs a desenului ce va reliefa creaţia poetului. Ambele concursuri vor avea loc la 12 februarie, în incinta Gimnaziului "Andrei Lupan" din Mihuleni. Deţinătorii locurilor de frunte vor fi premiaţi. Pot participa şi elevii altor instituţii de învăţământ din raion şi instituţiilor de învăţământ artistic exstraşcolar. Luna se va încununa cu manifestaţii de comemorare a poetului, la 15 februarie 2012, în satul de baştină lui Andrei Lupan, la care gazdele primitoare din Mihuleni invită toţi doritorii.

Grigore Zănoagă, şef Secţie Cultură Şoldăneşti

blog comments powered by Disqus

© 2009 Cuvântul SRL

Developed by Viorel Roman